De ce vin românii cu mâncare de acasă când merg la piscină?
Zi toridă de vară. Te topeai făcând nimic și aerul era insuportabil de inspirat. Duc copilul la ora de înot, eu fără niciun chef, el cu puțin chef căci bălăceala place oricărui copil de 6 ani, right? Dar mersul prin caniculă și cu mijloacele de transport în comun ne-a doborât aproape de tot. Canicula efectiv ne consuma multă energie pentru a ne adapta și a ne menține focusul pe ce avem de făcut.
Anyway, ajungem la bazin, ne facem treaba și îi spun copilului că după ce suntem gata de întors acasă, ne luăm câte o înghețată fiecare, de acolo de la piscină (ca să ne răsplătim efortul făcut, în condiții dificile, când alții ar fi renunțat și ar fi anulat antrenamentul). Piscina era pentru agrement și lecții de înot în cadrul unui hotel destul de mare din București, înghețata era cea obișnuită care se găsește în magazinele de cartier sau alimentarele mici. Nimic artizanal, nimic fancy, nimic servit pe tavă de argint alături de un pahar cu apă pură din care doar unicornii beau când se trezesc dimineața.
Atmosferă de vacanță, toată lumea se bălăcea ca să nu leșine de căldură. Noi ne luăm înghețata promisă, cam aceeași pe care ne-o luăm de fiecare dată: o înghețată Nuii Salted Caramel pentru mine și un Pirulo Watermelon pentru copil. Plătesc cei 41 de lei și ne vedem de drumul leneș înapoi spre casă.
La un moment dat, pe drum, mi se activează simțul cifrelor și apare întrebarea: Cum să coste 41 de lei 2 înghețate ordinare, aceleași pe care ni le luam de obicei și pe care nu dăm așa mult? Măi să fie! Și încep să investighez.
Mă uit pe bon când ajung acasă și văd că Nuii a costat 28 de lei și Pirulo 13 lei. La o alimentară de cartier (un Mega Image micuț) plătesc zilele următoare 10,25 lei pe Nuii ciocolată albă și 2,72 lei pe Pirulo pepene galben. Ne mai place înghețata Twister Orange care costă 4,50 lei sau Pirulo Jungly Banana care e 3,30 lei.
Și atunci cum să nu te enervezi și să-ți pui tot felul de întrebări? Înțeleg costurile aferente savurării unei înghețate pe marginea piscinei, dar totuși … nu era nimic special la înghețată decât contextul în care e servită.
Anyway, îmi revin din dezamăgire căci nu rezolv nimic, dar învăț o lecție importantă. (1) Să verific întotdeauna prețul din facilitățile unui hotel sau piscină, adaosul comercial poarte fi foarte mare. (2) Să evaluez opțiunile înainte de a face o cumpărătură. Sau, cel puțin, urgența ei.
Recunosc, nici prin minte nu mi-a trecut că 2 înghețate pot costa atât de mult la barul unui hotel. Mai ales că era aceeași înghețată care se găsește peste tot și care știam cam cât costă.
În acea zi, știu că am luat o decizie bună pentru că (1) mi-am respectat cuvântul dat copilului și (2) alte opțiuni nu aveam, nu există mini-market sau vreo alimentară pe lângă acel hotel (cred că conducerea hotelului știe acest lucru de au pus prețurile astea atât de mari).
Ceea ce vreau să spun este că am înțeles pe pielea mea de ce unii oameni își cumpără bere sau gustări de la supermarket pentru a le consuma pe plajă, la hotel sau la piscină. Pentru că adaosul comercial este foarte mare iar bugetul oamenilor este limitat.
Până la urmă, fiecare decide cum își cheltuie banii.
Lasa un comentariu la acest articol sau un trackback de pe site-ul tau.
You can leave a comment, or trackback from your own site.
-->
Ți-a plăcut articolul? Votează-l!
Prinde și noutățile pe e-mail!