Arhiva Etichetei: adolescenti

Feb
10
2014
Nu stiu cum s-a facut, insa au ramas pe piata foarte putine reviste pentru adolescenti. Pe langa BRAVO si BRAVO GIRL!, ar mai fi LaLa BAND Magazine si, poate, editiile straine Vogue Teen si Bravo Germany. Prea multe nu stiu sa va spun despre ele pent
Nov
5
2013
Acneea din adolescentaNu ma gandesc prea mult la anii adolescentei. Asta pentru ca nu regret nimic de atunci, nici nu am amintiri dupa care sa tanjesc, de care sa ma simt legata. Traiesc in prezent si mai arunc un ochi spre viitor. Prezentul este destul de plin cat sa ma tina ocupata. Am fost intrebata daca am avut vreodata probleme cu acneea. Nu din cate imi aduc eu aminte. Adica, cu siguranta am avut acnee in adolescenta, insa nu m-a marcat prea mult. Pe vremea mea (na! ca am ajuns sa o zic si pe asta) nu existau atatea produse cosmetice si nici materiale de informare. Nici nu mai spun de fond de ten sau baton corector! Daca aveam vreo problema cu tenul, ma duceam cu ochii inlacrimati la mama si ea o rezolva cum se pricepea mai bine. Nu aveam reviste pentru adolescenti, nici internet, nici emisiuni TV dedicate problemelor adolescentei. Ma gandeam si mi-am dat seama ca nici nu-mi amintesc cand si ce crema de fata am folosit pentru prima data. Probabil ceva din sertarul mamei, prin vremea liceului. Probabil ceva de la Nivea. Chiar nu stiu, am sa o intreb pe mama, poate isi aminteste ea. Eu am tenul gras, deci am avut o multime de cosuri in adolescenta. Dar nu-mi duc aminte sa fi ratat vreun moment frumos din cauza lor. Nici la tratament cosmetic nu mergeam, dar nici nu lasam cosurile in pace, de asta imi aduc bine aminte. Nici acum nu le ignor. Desi acnee nu mai am, niste cosuri si puncte negre tot mai apar din cand in cand. In principal, datorita atingerii fetei cu mainile murdare si dezechilibrelor hormonale temporare. Citisem undeva ca si de la telefon poti face acnee, stand cu el murdar lipit de fata. De la mersul la sala am facut o iritatie pe frunte, aproape de linia parului. E de la transpiratia excesiva din timpul orelor de aerobic, plus ca ma sterg pe fata cu un prosop care nu-i din bumbac (dar e pentru sport pentru ca se usuca mai repede). Am renuntat la prosop si folosesc servetele de hartie cu care sterg transpiratia prin tapotare. Acum astept sa-mi treaca iritatia asta si sper sa nu revina. Ma simt cumva aiurea, pentru ca eu chiar am grija de tenul meu, insa nu am ratat nimic pana acum din cauza asta. Probabil putina lume observa. ;;) Ma bucur sa vad ca marcile romanesti de cosmetice au linii de produse dedicate tenului acneic, cum ar fi gama Gerovital Plant Stop Acnee de la Farmec. Gama cuprinde 5 produse care, folosite impreuna, promit sa te scape de acnee in 4 saptamani. Poate 4 saptamani pare mult, insa timpul trece oricum chiar daca faci ceva in privinta ei sau speri sa treaca de la sine. Deci, mai bine te interesezi asupra problemei si iei masurile de rigoare. Brandurile romanesti sunt mai accesibile tinerilor deci sunt mai usor de inclus in ritualul de ingrijire. Nu-i o rusine sa ai acnee ci e o rusine sa nu faci nimic in privinta ei. Iar in zilele noastre nimeni nu are nicio scuza sa nu ia masurile de rigoare. P.S. Acest articol participa la a 15-a proba a concursului online pentru bloggari Super Blog 2013. Sa fie cu noroc!
Nu ma gandesc prea mult la anii adolescentei. Asta pentru ca nu regret nimic de atunci, nici nu am amintiri dupa care sa tanjesc, de care sa ma simt legata. Traiesc in prezent si mai arunc un ochi spre viitor. Prezentul este destul de plin cat sa ma
Nov
19
2012
Despre viata unei adolescente Câteodată stau şi ma gandesc de ce viaţa noastră nu e ca cea prezentată în filme. De ce nu locuim în case mari, de ce nu avem echipa de fotbal a liceului şi nelipsita echipă de majorete, de ce nu avem prietene/prieteni pe care să îi păstrăm toata viaţa ... acei “best friends” care să ne fie alături mereu, unde sunt cavalerii de onoare (cei mai buni prieteni încă de la grădiniţă, şcoala generală, liceu, eventual facultate) sau domnişoarele de onoare (cele mai bune prietene care lăsau baltă orice întâlnire romantică doar ca să fie alături de tine când sufereai sau pur si simplu aveai nevoie de ele ... si de un castron mare de îngheţată). Am citit cărti şi am urmărit filme care prezentau o viaţă perfectă, viaţa pe care mi-aş fi dorit-o şi eu şi de fiecare dată când terminam de citit ultimul rând sau urmăream ultimul minut din film rămâneam cu o oarecare tristeţe în suflet, poate şi lacrimi pe obraz ... . În filme, până şi găsirea unui loc de muncă e floare la ureche ... joburi de vis precum editor la o revistă pentru femei, sau deţinerea unei firme organizatoare de nunţi ... toate acestea sunt căpătate cu uşurinţă ... în filme. În schimb, în viaţa reală ne chinuim zi de zi să terminăm o facultate, apoi masterat ... pentru ca la terminarea studiilor să ne gasim de lucru în domenii total diferite faţă de domeniul studiat sau mai rău ... să nu găsim deloc ... şi aşa ne trezim căutând pe diferite site-uri tot felul de joburi care să ne asigure măcar plata chiriei indiferent că e un post de vânzătoare sau menajeră. Nu e o jignire să lucrezi în astfel de domenii, să nu fiu greşit înţeleasă, dar când m-am decis să mă înscriu la o facultate am crezut că după terminarea acesteia nu o să trebuiască să îmi fac griji în privinţa găsirii unui loc de muncă mai ales că na, vorba aia “am facultate”. Dar m-am izbit de o crudă realitate, aceea că nici măcar ca vânzătoare nu mă pot angaja pentru că nu am experienţă. Şi regret cel mai mult faptul că părinţii mei au cheltuit zeci de milioane pentru ca eu să termin o facultate si acum îmi este pur şi simplu ruşine de faptul că tot ei mă întreţin, deşi sunt la master şi ar fi trebuit să muncesc ... însă nu sunt acceptată nicăieri din cauza lipsei de experienţă. Acest lucru mă supară foarte tare şi deşi nu mi-a surâs niciodată ideea de a pleca din ţara mea într-o altă ţară, departe de casă, familie ... probabil chiar asta o să se şi întâmple şi asa ajung la vorba “de ce fugi de aia nu scapi”. Foarte adevărat. Şi uite asa ajung să inchei ziua cu un film pentru a evada timp de câteva ore din această realitate cruntă cu care toţi ne confruntăm. Cu drag, ANCA PS. Articolul este scris de Anca la invitatia mea de a trimite articole; ea are 22 de ani, este studentă în Braşov, s-a nascut in Focşani, nu munceste şi la anu' va fi mireasă.
Câteodată stau şi ma gandesc de ce viaţa noastră nu e ca cea prezentată în filme. De ce nu locuim în case mari, de ce nu avem echipa de fotbal a liceului şi nelipsita echipă de majorete, de ce nu avem prietene/prieteni pe care să îi păs