Cine ma stie, nu se mai mira: da, tin postul Craciunului. Fac asta de ani de zile si deja a devenit o obisnuinta si o traditie. Intr-un fel, abia astept sa inceapa. Ma pregateste pentru sarbatorile de iarna si pentru nebunia ce urmeaza.

Asa ca, pana atunci, ne cam facem de cap din punct de vedere culinar. Mancam cam de toate, in limitele autoimpuse, pentru a nu pofti in post dupa nimic. Asta tine cam o saptamana, maxim doua; dupa aia tot poftesc. Si nu cand merg la cumparaturi si trec pe langa galantarele cu afumaturi sau cand imi zambesc vacutele de pe ambalajele lactatelor. Nuuuu! Imi vin poftele cand fac o salata de rosii cu de toate si-mi dau seama ca ar merge niste bucati de branzica; sau cand imi aduc aminte ca totusi as putea sa-mi incep diminetile cu niste iaurt cu cereale. Iar iaurtul de soia e marfa rara prin supermarketurile noastre prost aprovizionate, desi locuiesc intr-o capitala europeana.

Zilele trecute l-am trimis pe sotul meu impreuna cu micuta noastra Ruxi la cumparaturi. Sa cumpere ce vor ei, sa-si faca toate poftele. Ruxi are o mare pasiune pentru carnita si lactate. La carnita nu o las sa-si aleaga, nu stie ea ce si cum. Dar la lactate … e alta poveste.

Stie ce-i place si-si alege de fiecare data cam aceleasi produse. De exemplu, ambalajele de la Delaco Miez de Lapte ii atrag imediat atentia. Cumparam produsul asta de ceva vreme, mai ales de cand am renuntat sa-i fac Ruxandrei branzica calcica. In plus, Miezul de Lapte e foarte bun si ca gustare la drum lung cu masina, cand fomica roade si nu gasim in restaurant mai rasarit.

Inteleg de ce consumatorii l-au votat “Produsul anului 2013” (nu prea stiu cum vine asta, daca anul nu s-a terminat inca). Sunt multe posibilitati de a te juca cu aceasta branzica pentru a scapa de monotonie – cu rosii si ardei, cu putina dulceata deasupra, facuta frigarui cu fructe sau intr-o salata de vara cu de toate. Mie imi place facuta sandwich cu mustar sau cu nuci si un pahar de vin rosu racoros (desi in combinatia asta ar merge o branza mai grasa sau mai maturata).

Imi place ca branzica asta este foarte alba, ca o coala de hartie ce imbie la a crea ce vrei tu. Sotul meu imi reproseaza ca nu prezint mancarea ca la restaurant. Uite ca acum am sansa sa fiu mai creativa, cu pasiunea asta a noastra pentru branzeturi (cred ca termenul consacrat este fan branza, nu?). Cand esti obosita si grabita nu prea se leaga lucrurile in domeniul creativitatii, insa unele lucruri vin de la sine – cum ar fi aranjarea unui platou cu Miez de Lapte si alte nimicuri pentru o cina usoara.

Si uite asa m-am ales cu multe ambalaje albe si cu un design care nu te lasa sa le arunci fara sa te gandesti ce ai putea face cu ele. Eu cred ca am sa fac niste decoratiuni de Craciun, impreuna cu Ruxi (merg foarte bine pictate si tavalite prin sclipici, sau transformate in niste clopotei cuminti).
Sau as putea sa le integrez in jocul nostru Lego si sa fac ceva din ele: o cusca pentru o pisicuta sau o piscina pentru papusica. Cred ca suprapuse si lipite intre ele ar putea da viata unui turn sau unei cladiri mai ciudate (baietii se pricep mai bine la asta, nu?).
Sau ar putea fi niste cercei … mai mari. Poate prea mari. Oricum, fetele creative din domeniul accesoriilor ar sti ce sa faca din ele.

Tot discutand pe tema asta, mi se pare o idee buna sa se organizeze un concurs de reciclare creativa din aceste ambalaje. Sigur ar iesi niste chestii faine de tot!

Asadar, cand ma gandesc la Miezul de Lapte de la Delaco ma gandesc la cat de multe se pot face cu o branza buna si un ambalaj ce merita o a doua viata.

Tie ce idei ti-au venit?

P.S. Acest articol participa la a 5-a proba a concursului online pentru bloggari Super Blog 2013. Sa fie cu noroc!