24
2013
Increderea nu se castiga asa usor, sau cel putin nu in fata celor care stiu deja cat de puternica si importanta este in relatiile cu ceilalti. Dar cum ramane cu increderea in propria persoana? Ce inseamna sa ai incredere in fortele proprii si in ceea ce ai fi in stare sa faci pentru viitorul tau iar tu nu realizezi? Da, stim cu totii, raspunsul e cam simplu. Suna cam asa: Deschide-ti "aripile", fii un fluturas, nu un gandac. Usor de zis, dar cum naiba sa ne "imbracam" cu incredere? De unde o furam sau cum o recuperam? Inca un raspuns: Spune "Da vietii!" (tocmai am zis un Da, nu a batut totusi nimeni la usa: niciun teanc de bani, nici vreun Fat-Frumos si nici macar o slujba buna sa ma satisfaca).
La naiba cu "Da vietii!" Mai bine spun Nu, pentru ca macar sunt cu picioarele pe pamant si nu visez din nou la vreun cal verde pe perete, sunt un gandac realist. In cazul asta, daca primesti o invitatie la cel mai tare job la care ai visat vreodata sau daca te invita baiatul ala destept de vis-a-vis, nu accepta, e doar o iluzie, nu are cum sa fie adevarat.
Nici asa parca nu e bine. Atunci cum gasim balanta intre cele doua prapastii? Am sa-ti spun cel mai simplu si probabil cel mai stupid exemplu: Esti invitata in oras cu prietenele tale, care mai de care pe tocuri, cu fuste scurte, cu parul intins cat pentru toata luna, machiaj de podium si atente la cel mai mic detaliu.
Intrebare: chiar crezi ca pe durata plimbarii in parc sau oriunde te-ai duce, te vei simti confortabil avand in vedere ca nu vor trece zece secunde pana sa nu-ti verifici machiajul si fusta daca s-a ridicat?! Dar sa presupunem ca te aranjezi cum am spus mai sus, ce te faci daca din intamplare ai calcat stramb sau ti s-a "pus" o piatra in drum si tu, ca lebada pe Broadway erai prea concentrata sa nimeresti sa pui tocul in pamant incat te-ai si "asezat" frumos pe drum. Scena absolut fantastica pentru tine, nu-i asa? :)
Dupa ce acrobatia a luat sfarsit, ce alegi sa faci? Sa incepi sa plangi si sa te sclifosesti ca o diva sau e mai simplu daca iti desenezi pe fata un ranjet increzator si amuzant, eventual iti mai scoti si pantofii din picioare pentru ceva timp, asa ca sa-i pedepsesti pentru ca nu au reusit sa te tina pe picioare? Este usor de inteles ca: in primul caz, daca ai incepe sa faci fel si fel de mutrisoare si sa mai tipi si la prietena ta care nu incearca decat sa te faca sa-ti revii dupa incident, in astfel de momente, increderea in propria persona scade cu cateva procente bune pentru ca iti vei aduce aminte cat de jalnica a fost ziua respectiva si parca nici nu ai mai iesi din casa. In al doilea caz, esti o invingatoare si increderea tocmai a mai capatat cateva puncte avand in vedere ca ai imbratisat intamplarea cu zambetul pe buze si ai zis "Da" la astfel de eveniment minor, care de fapt sunt cele care iti construiesc personalitatea si caracterul tare de care din ce in ce avem cu totii nevoie.
Nu te obosi cu lucruri inutile, nu-ti incarca mintea cu ganduri negative, lasa-le libere pe cele optimiste, lasa loc ideilor absolut geniale sau absolut idioate care ar putea aparea deodata, agata-te de ele si dezvolta-le pe fiecare in parte; chiar si dintr-o idee stupida ar putea iesi o afacere de milioane si mai ales ar putea sa-ti aduca increderea si atitudinea pozitiva pentru tot restul vietii. Gandeste-te la cine esti, la ce vrei, care sunt scopurile tale ce-ti asigura o viata linistita si implinita, pune-ti intrebari cand esti nelamurita in anumite privinte. Uneori chiar intrebarea potrivita la momentul nepotrivit iti da raspunsul inexplicabil de corect.
Ti-ai pus vreodata intrebarea: Cum reusesc unele persoane sa treaca mai usor peste anumite obstacole sentimentale sau profesionale? Cum de a reusit sa mearga mai departe dupa ce inima i-a fost franta? Cum reuseste sa aiba acel zambet constant ce emana incredere si atitudine pozitiva? Ce are in plus sau ce are in minus fata de persoana care plange, infrunta cele mai negre ganduri, nu reuseste sa accepte o infrangere si isi rupe "aripile de fluturas" fara ca macar sa bata vreun firicel de "vant"?! Pentru ca are incredere, accepta esecurile vietii ca si o rampa spre ceea ce VREA sa devina cu adevarat.
Persoana care isi cladeste zi de zi increderea in sine o vei recunoaste imediat pentru ca nu se teme sa riste. Ea e persoana care te priveste adanc in ochi, iti ofera sprijinul de care ai nevoie, isi propune tinte reale in viata si nu de domeniul SF-ului, e persoana care nu prea da importanta la cum este privita de catre cei din jur pentru ca ridicolul si teama nu este pe lista ei de prioritati. E cea care se imbraca lejer atunci cand este necesar si este eleganta atunci cand este cazul, stie sa faca diferenta intre plimbarea din parc si o seara de club.
Nu exista miracole spre a dobandi increderea peste noapte! Nu exista magie spre atitudinea pozitiva si optimismul de care avem totala nevoie chiar in secunda asta, in schimb avem ceva mai de pret decat orice alta idee sau solutie pe care ai putea-o cauta in scopul dobandirii acestora: Creierul Nostru. Simplu, nu? Nu, este mai complicat decat ai crede sa ajungi sa lucrezi cu tine insuti, sa te asculti si sa asculti, sa te autoevaluezi si sa gasesti intrebarile si raspunsurile potrivite, dar iti promit ca daca reusesti sa descui usita celui mai mare secret, unic pentru fiecare, care se ascunde in fiecare dintre noi, vei reusi sa transformi gandacul in fluture. :)
PS. Acest articol este scris de Andreea Ghergut, Barlad.
Increderea nu se castiga asa usor, sau cel putin nu in fata celor care stiu deja cat de puternica si importanta este in relatiile cu ceilalti. Dar cum ramane cu increderea in propria persoana? Ce inseamna sa ai incredere in fortele proprii si in ceea
Etichete: Andreea G • atitudine • musafir • optimism • viata mai buna
No Comments Restul articolului
No Comments Restul articolului
[
Tablou din viitor: impreuna cu fetita mea, Ruxandra, descopar tainele croitoriei si bucuria de a-ti crea singur o piesa vestimentara sau de a-ti infrumuseta un tricou vechi. N-as putea spune ca suntem pasionate de moda, desi mie imi place sa ma imbrac frumos iar ea adora sa probeze rochite si fustite cu care sa se invarta in fata oglinzii.
Premisele traditiei:
Continuarea articolului 
O crema pentru fata, una pentru gat, un ser pentru decolteu, nu-stiu-cate produse de ingrijire aruncate prin sertare (sau sub pat), o infinitate de recipiente atragatoare umplute cu solutii parfumate si miraculoase aranjate pe rafturi in magazinele de specialitate care iti promit cel mai bun rezultat in a deveni The Beauty Queen, iar tu le cumperi, nu te poti abtine.
Uneori abia te mai vezi in oglinda din baie, crema aia de fata si cea pentru maini iti blocheaza vederea, marginea cazii e plina de lotiuni, saruri de baie (vreo zece-douazeci), uleiuri esentiale, sapunuri si, de ce nu?, vreo doua parfumuri, sa nu mai pomenesc de gentile care sunt confectionate pentru a pastra aceste minuni pentru corpul tau! (Atentie! Gentutele nu suporta greutati mai mari de zece kilograme, cel putin asa stiu). Te-ai gandit vreodata la crema aia minune care iti "micsoreaza" silueta doar aplicand in fiecare seara cate un strat, daca intr-adevar isi face efectul? Sau e doar e autosugestie? (e ca si cum te-ai duce la doctor, ii explici problema, iti prescrie cateva medicamente si ca prin minune parca te si simti mai bine. Al naibii creier nedeslusit ce avem!) 
Cred in conceptele de coaching si mentoring. Am vazut ca in SUA sunt foarte promovate aceste doua forme de dezvoltare pesonala, de cele mai multe ori sub forma unor cursuri platite. Nu am facut niciun astfel de curs, uneori din motive financiare, alteori din lipsa de exemplu real a ceea ce era predat. Insa am citit multe carti de dezvoltare personala si am invatat de acolo cat de mult mi s-a potrivit la momentul respectiv.
Pe de alta parte, presa si media promoveaza intens imaginea unor vedete si persoane publice care, pe langa faptul ca aduc in atentia publicului munca lor, se vor a fi modele pentru tineri si nu numai. Sunt date ca exemple pentru toate situatiile din viata lor: cum sa-ti ingrijesti tenul si sa-ti asortezi tinutele, ce se intampla daca divortezi, cum sa te distrezi in vacanta sau cum sa-ti petreci serile linistite in familie. 
Dragul meu Iubit,
de mult nu ti-am mai scris. Cam de cand ne-am cunoscut si-mi placea sa-ti trimit vederi din vacantele in care mergeam cu parintii. Apoi am mers in vacanta numai cu tine si totul s-a schimbat. Atunci a inceput o lume noua pentru noi, mai buna si mai frumoasa.
Au trecut multi ani de atunci si am crescut impreuna. Am invatat multe unul despre celalalt si amandoi despre viata. Stiu ca nu-ti place cand se strica lucruri prin casa, dar imi place sa le reparam impreuna. Stiu ca-ti place sa merge amandoi la cumparaturi si-ti multumesc ca ai rabadare cu mine cand stau prea mult la raionul de cosmetice. Iubesc iesirile la restaurant, singuri sau cu Ruxi, dar si discutiile noastre contradictorii. Desi suntem in aceeasi zodie suntem atat de diferiti si asta ma bucura. 
Epilarea - un subiect des discutat intre amicele mele. Schimbam pareri despre saloane, tipuri de ceara si tehnica cosmeticienei. Etapa a 3-a a concursului Spring SuperBlog a redeschis acest subiect, propunandu-mi sa ma decid intre epilarea clasica si cea definitiva cu tehnologia IPL.
In prezent apelez la epilarea clasica, in salon, cu ceara. O folosesc de cand am inceput sa ma epilez, desi odata am avut un moment de slabiciune si am cedat in favoarea lamei de ras (mare greseala, o regret si acum, dupa multi ani). Am incercat de vreo 2 ori epilarea cu crema depilatoarea, insa fortata de imprejurari si ca ultima resursa. 
Cat ai fi dispusa sa platesti pentru accesorii si pentru haine? Stiu, stiu, atat cat iti permite dulapul si de ce nu, toata casa! Iti incap toate astea si in pod (al vecinului) ? Perfect, pune si acolo. Dulapul tau e plin de haine si totusi, nu ai cu ce sa te imbraci, nu-i asa? Adevarul?! Cu cat avem de toate cu atat ne dorim mai mult (si aici nu ma refer doar la haine si alte accesorii pe care le-ai cumpara doar uitandu-te la ele). Imagineaza-ti rochia visurilor, cu paiete sau nu, cu vreo "enspe" milioane de diamante, cu nu stiu cate straturi de dantela, croita dintr-un material care sa-ti puna in evidenta liniile corpului, sa-ti ascunda si imperfectiunile si pe deasupra daca esti single intr-o seara in care iti porti capodopera, sa nu te straduiesti nici macar cu o clipire din genele tale fabuloase sa captezi atentia tipului din coltul celalalt al camerei pentru ca deja te-a observat, rochia fiind Cupidonul tau.
Acum respira adanc si "dezbraca-te"! Imbraca-te din nou intr-o rochie simpla neagra fara prea multe detalii, sau deloc, pune doar cateva accesorii pe tine (si ma refer doar la o bratara statement aurie a la Cleopatra si doua puncte in ureche fiind cercelusii aia aurii frumosi pe care i-ai cumparat; nici macar nu te-ai scotocit de bani pentru ca nu erau scumpi, dar tie ti-au placut si ii vei face sa para ca ai dat vreo cateva sute de euro) incalta-te si cu pantofii aia cu toc inalt in culoarea piersicii pe care i-ai cumparat la reducere si pe care tu ii adori pentru ca nu te-au lasat falita, ba mai mult, te fac sa arati de milioane, prinde-ti parul astfel incat sa-ti luminezi chipul (ai nevoie de stralucire pentru ca nu porti rochia aia "improscata" cu diamante) si adopta cea mai eleganta postura de la evenimentul la care ai fost invitata: capul sus (nu cu ochii in tavan, nu vrem sa parem tafnoase :) ), umerii, bineinteles, nu la baza barbiei, descopera-ti gatul, simte-te ca o lebada in lumina reflectoarelor dar nu exagera, fii naturala si surpriza, faci concurenta cu tipa care s-a imbracat in rochia cu diamante si dantela si a captat privirea aceluiasi tip.
Conteaza cu cate milioane ne imbracam? Nu. Conteaza cate haine avem aruncate sau aranjate prin sifoniere? Nu prea. Ar conta daca am sti cum sa purtam doar acele cateva haine pe care le avem? Da, cu siguranta da. Asta e diferenta intre a avea tone de haine si a nu sti cum si cu ce sa le asortezi si a avea putine haine si a stii sa-ti creezi "jdemii" de outfit-uri din aceeasi piesa vestimentara (sa nu exagerez, nu chiar atatea, dar atat cat sa faci diferenta in a sti sa porti o haina si a o uita in dulap sperand ca intr-o zi poate, poate te vei imbraca si cu fusta pe care ai achizitionat-o anul trecut, care nici macar nu a "vazut" lumina zilei si nu ai "plimbat-o" prin oras). De cate ori ne-am plimbat pe strazile unde stim ca putem gasi cele mai frumoase haine, cele mai stralucitoare si feminine accesorii, de atatea ori ne-am dorit sa ne putem permite sa le avem pe toate.
Nu sunt eu Nina Garcia, autoarea cartii The Look Book, dar am fost multumita de faptul ca impartaseam aceeasi idee in simplitatea de care o femeie poate da dovada in fata "lumii vestimentare" cu putine haine alese cu bun gust. Tentatiile vestimentare si mai ales domeniul accesoriilor stau ca niste acadele in vitrine gata de actiune sa te ademeneasca prin pretul accesibil si prin diverse floricele colorate sau materiale vaporoase, calduroase sau satinate. Daca ar avea mirosul de ciocolata sau vanilie cu greu m-as putea abtine si eu sa nu-mi cumpar de fiecare data cand ma plimb nestingherita pe langa magazine, dar din fericire e doar o fantezie. Mi-aduc aminte ca acum ceva timp, am gasit printre hainele bunicii, un puloveras de culoarea verdelui brotacel "inscriptionat" in partea dreapta sus cu o garoafa mica, alba, cusuta de mana. Nu am stat pe ganduri, am intrebat-o pe bunica daca imi permite sa-i "etalez" vechea haina prin oras si sa o "intineresc". Bineinteles ca a fost incantata sa dea nepoatei sale puloverul pe care ea l-a purtat atunci cand era tanara. Si in cele din urma am "scos" verdele brotac in oras cu prietenii mei :) . Mi-am luat bratara aurie, cerceii mari, din cele sase perechi pe care le am, am tras pe mine perechea de skinny jeansi si pantofii nude cu toc inalt si mi-am facut o tinuta vintage :) fara prea multe batai de cap. Ai inteles unde vreau sa ajung, dar asta nu inseamna ca te apuci sa cotrobai toata ziua prin hainele bunicii sau prin cele ale mamei si vei renunta a mai cumpara acadele, corect? Si nici nu te indemn sa faci asta.
Ideea e simpla: Fiecare femeie isi doreste sa iasa in evidenta prin cat mai multe tinute si sa se mandreasca prin doldura de piese vestimentare de prin toate colturile casei si cu sutele de perechi de pantofi etalate in fata "prietenelor" si mai ales cand e un barbat in raza ei de actiune. ("Oh, de-as putea sa intorc si eticheta de la rochia de firma ce tocmai am achizitionat-o…!") Nu, nu asa se fac lucrurile! Esti o femeie inteligenta si nu ai nevoie de o haina pentru a iesi in evidenta ci doar de zambetul ala sincer si increderea pe care o emani atunci cand pasesti pragul usii tale spre o noua provocare din viata ta.
Ca sa nu te pun sub presiune si sa incerc sa insir diverse sfaturi in ceea ce priveste obsesia unora dintre noi fata de haine si pantofi si cat de bine si simplu ar fi daca am putea face alegerile corecte atunci cand ne unduim soldurile pe langa atractiile vestimentare sau atunci cand ar fi ideal sa ne gandim nu de doua ori, ci de atatea ori cat sa ne faca sa realizam daca intr-adevar avem nevoie de hainuta aia cu puf sau colierul ala cu pietricele turcoaz (avand in vedere ca mai ai vreo treizeci de perechi pe acasa asemanatoare) am sa-ti spun ca: prefer sa am acele cateva haine, incluzand si rochia aia neagra eleganta simpla si jeansii care nu ar trebui totusi sa lipseasca din garderoba unei femei, care ma fac sa ma simt extraordinar pentru ca le pot combina in diverse stiluri fara sa am nici cea mai mica ingrijorare ca vreodata va parea ca m-am dus de doua ori la locul de munca sau la orice alt eveniment cu aceleasi haine. Pentru a putea atinge, da-mi voie sa-ti spun, performanta in a fi o adevarata femeie "cameleon" nu este atat de usor, pentru ca ceea ce schimba de fapt imaginea hainelor simple si putine nu este nicidecum numarul lor sau eticheta ascunsa ci atitudinea ta :) .
Ti se pare dificil? Te provoc.
P.S. Acest articol este scris de Andreea Ghergut, Barlad.
P.S. 2 Pentru a jongla usor cu hainele pe care le ai, incearca sa investesti in cateva piese cheie pe care sa le accesorizezi diferit de fiecare data. Cateva 
Recunosc: imi place sa primesc cadouri mai mult decat sa dau. Iar atunci cand fac cadouri, cel mai mult imi place sa le aleg. Sa le ambalez, sa le pregatesc si sa le compun un context de prezentare.
De exemplu, sotului meu ii plac bratarile. Cele barbatesti, din piele sau sfoara si elemente decorative din piatra sau lemn. Ma uitam pe site-ul de cadouri premium Borealy dupa niste bratari mai deosebite, care sa i se potriveasca, insa nu am gasit. Dar mi-au ramas ochii la o 
Mi-a placut ca anul acesta Primavara a fost punctuala. De 1 Martie a fost soare, chiar si in zilele urmatoare. De fapt, si in zilele precedente. Pe mine m-a surprins, insa foarte placut. Si simt ca s-a creat un fel de obligatie reciproca - daca Mama Natura mi-a ascultat rugamintile si mi-a oferit o primavara atat de insorita, si eu trebuie sa ma ridic la acest standard si sa urc o treapta in evolutia mea. Evolutie pe care o anticipez de ceva vreme si care-si are locul acum pentru ca i-a cam venit timpul.
Insa si aceasta etapa din viata, ca toate de pana acum de altfel, e cu urcusuri si coborasuri. Nimic nu e usor, desi simt ca vine de la sine. Uneori am impresia ca imping mobila grea, sifoniere imense pline ochi cu lucruri care, desi imi plac si sunt alese de mine, sunt greu de urnit. De aceea si visez, de la o vreme incoace, ca am o Super Putere: sunt atat de puternica incat pot urni greutati mari, imense chiar. Desi sunt micuta de felul meu, aceasta Super Putere mi se potriveste de minune. Cand merg pe strada, imi imaginez ce as putea face fiind atat de puternica si zambesc larg, surprinzand oamenii care se uita la mine. 
Am aflat de pe Facebook, intamplator, ca se organizeaza editia de primavara a concursului de creatie pentru bloguri SuperBlog. Concursul e deja inceput, de vineri 1 Martie, insa am citit regulamentul si nu e prea tarziu sa ma inscriu si eu.
Editia de asta iarna am ratat-o din lipsa de timp. Nu am anticipat ca lucrurile vor evolua in asa fel incat sa nu pot tine pasul cu frecventa etapelor. De aceea mi-am propus ca de data asta sa ma organizez mai bine si sa tin din scurt progresul concursului.
Tineti-mi pumnii! Sper sa va placa articolele mele, la fel si juriului. Habar n-am ce teme vor fi, insa motto-ul acestui concurs este Instaleaza-ti primavara pe blog!, iar eu sunt nascuta primavara. Sunt in elementul meu! |DA|
Bafta tuturor participantilor! :)=-
Te cufunzi in patul lenes ce "striga" din rasputeri sa nu-l parasesti, te infofolesti bine in cele mai calduroase si atragatoare halate (sau nu) si stai in fata televizorului fara macar sa stii pe ce canal te uiti, budigaii aia sexy de care iti spuneam s-au deplasat de la locul lor, sosetele au dat "divort" si nu mai au aceeasi culoare si dimensiune, doar una din pleoape mai are urme de machiaj, cana de cafea de alaltaieri e in "sala de asteptare pentru a fi spalata", revistele pe care le-ai citit inca mai stau deschise si … voila, tocmai am descris o mica parte din atmosfera casnica in timpul unei zile ploioase (imi place sa o numesc " mofturoasa") si sincera sa fiu deja mi se inchid ochii!
Da, cam asta ar fi primul semnal ca avem de a face cu o zi nu tocmai pe placul nostru! Orice ai vrea sa faci si mai mult ca sigura sunt ca te straduiesti destul de mult (ca si mine de altfel) sa nu o lasi sa te influenteze ( nu vorbim de refuzul de a ne lasa duse de val intr-o zi de vara, atunci cand deja stai ca o sirena pe malul marii cu un pahar de "amor si distractie" in mana iar razele de soare iti mangaie gentil corpul; in astfel de zile, lasa-te prada, nu te lupta :) ). 
Nu stiu daca aceasta oferta s-a nascut din obiceiurile alimentare ale romanilor privind micul dejun (sau o gustare mai consistenta) sau din dorinta hypermarketului de a-si vinde produsele. Insa stiu ca sunt reale amandoua, mai ales dupa ce o vanzatoare dintr-un magazinas de cartier mi-a spus ca laptele si croissantele se vand foarte bine la primele ore ale diminetii. 
Sa zicem ca ai avut o zi jalnica; pe langa parul ciufulit (vorbeam de el chiar in articolul anterior, numai ca de data asta nu este vorba despre cel sexy si jucaus ci de parul “stresat”, infoiat si “deranjat” de atitudinea ta), fusta care parca da sa fuga de pe liniile corpului tau si pantofii care parca ar lua-o singuri la sanatoasa si geanta enervanta care nu ar sta pe umar nici sa o cosi cu fir de aur. Daca am putea sterge o zi ca asta am fi cu totii fericiti sau macar sa dam timpul inapoi, sa realizam ce nu am facut bine si sa o luam de la capat incat sa nu ne afecteze sanatatea si mai ales (pentru multe dintre noi) frumusetea!
Exista o solutie: oricat de agitata ar fi ziua, plina cu riduri “nervoase”, zambete fortate in coltul gurii ca doar, poate, poate ti s-ar insenina ziua (pe naiba), pline cu responsabilitati la serviciu si teancuri de hartii care ar trebui sa stea cumva intr-o ordine si in acelasi timp sa fie si pe lista de Check, opreste-te din ce faci si 
[
Care este viitorul in ceea ce priveste dorintele vestimentare? Care va fi imaginea femeilor care doresc sa atinga din ce in ce mai mult “perfectiunea”? In momentul de fata sunt sigura de un singur lucru: nici macar nu mai poti iesi din casa fara sa-ti verifici de doua ori daca ti-ai pus bine genele false, daca ai un fir de par ce nu sta la locul lui, dupa ce, bineinteles, ai stat o ora sa iti aranjezi coafura, daca tinuta se asorteaza cu geanta sau inelul de pe deget, daca ti-ai facut bine nodul la cravata sau ti-ai lustruit indeajuns pantofii (numai in cazul in care esti destul de norocos sa-ti fi gasit un job pe masura astfel incat sa strici bunatate de costum care si ala e destul de scump), ca apoi sa iesi intr-un final in lume si sa realizezi ca ai uitat sa-ti acoperi si pata din frunte cu vreo inca doua, trei straturi de fond de ten. 
La ce va ganditi cand au auziti de pulpa de pui cu cartofi prajiti si salata de varza alba, insotite de chifla? Ce imagini va vin in minte?
Va ganditi la un restaurant de pe marginea soselei plin de tiristi si de calatori coborati din autocar pentru o pauza de masa in drumul spre granita?
Sau va aduceti aminte de terasele de pe litoral deschise numai 2 luni pe an si cu meniul de acum 20 de ani?
Cred ca 90% dintre restaurantele si crasmele din Romania au acest fel de mancare in meniu. Poate ca pulpa de pui la ceaun e inlocuita cu pieptul de pui la gratar, iar cartofii prajiti cu cartofi fierti, insa toate vor sa mearga la sigur cu aceasta combinatie. Uneori pe farfurie mai apar si cateva felii de lamaie, iar salata de varza se transforma in salata de rosii presarata cu firicele de telemea rasa. 
De mult timp ma gandeam sa scriu un articol dedicat revistelor pentru mirese. Nu am reusit sa ma mobilizez pentru ca nu sunt familiarizata cu aceasta nisa a revistelor. Nu le cumpar pentru ca nu am motiv, insa cand prind cate una imi face mare placere sa ma uit la poze - rochiile ma fascineaza si-mi place sa ma imaginez in ele, printesa pentru o zi.
Cred ca visul unei nunti perfecte si al miresei in alb inca mai este viu in mintea fetelor din ziua de azi. Nu e nimic rau in asta, atata vreme cat ziua nuntii este organizata impreuna de miri si nu se transforma intr-o lupta de impunere a punctului de vedere. Din reality show-urile vazute la tv, am inteles ca organizarea nuntii se poate transforma intr-un adevarat circ scapat de sub control. Ceea ce nu cred ca-si doresc multe cupluri. 
Nu pot sa nu zic nimic de Sfantul Valentin. Toata lumea discuta despre asta, prea e in ochii nostri la tot pasul.
Iata gandurile mele:
1. E o sarbatoare a celor tineri. Cu siguranta cei trecuti de 28-30 de ani nu simt nevoia sa sarbatoreasca Valentine's Day. Nu au crescut cu aceasta sarbatoare, nu face parte din viata lor, nu o recunosc ca fiind o traditie de care sa tina cont.
Adolescentii, pe de alta parta, sunt mai receptivi la Sarbatoarea Sfantului Valentin. Se folosesc de acest prilej pentru a-si arata afinitatile emotionale si a-si demonstra dragostea asa cum stiu ei mai bine (sau cum le sugereaza comerciantii).
Dragostea are varste si de aceea nu poate fi sarbatorita de toata lumea la fel, la unison. 