Arhiva Categoriei: Calitatea vietii

Jul
7
2023
metrou deschis usile

Uneori suntem martorii unor gesturi frumoase din partea unor oameni care nu ne cunosc. Si asta ne face să ne simțim speciali. Asta este minunea bunătății.

Singura modalitate pentru a ști cum se simte și cum arată bunătatea este ca un alt om să fie bun cu tine. Să facă un gest frumos. Fără interes personal, doar ca să te ajute pe tine. Și să se simtă și el bine, asta este recompensa lui garantată (interioară).

Iată care este contextul care a creat acestă postare pe blog: la sfârșitul zilei de miercuri, spre 9 seara, cobor la metrou cu cel mic. Pentru el nimic nu este în grabă: scanează abonamentul de metrou, se uită la oamenii de pe peron de la înălțimea scărilor, coboară atent scările etc. Însă de data asta a văzut metroul tras la peron și s-a grăbit să coboare scările ca să prindă metroul. Nu a observat că trenul avea ușile închise, dar conductorul ne-a observat și a deschis ușile. Am intrat în tren din trei pași și am pornit.

Pentru noi a contat mult, eram obosiți și tot ce doream era să ajungem mai repede acasă, să mâncăm ceva și ne băgăm direct la somn. Pentru conductor a fost un gest mic, care l-a costat cca 10 secunde și 2 atingeri de buton.

Când am coborât, ne-am dus în dreptul cabinei lui și i-am mulțumit de pe peron. Pot să vă zic că cel mic al meu a fost super încântat, și să-i mulțumească (interacțiunea pozitivă) și să i se deschidă ușa pentru a pleca mai repede din stație și a evita oboseala și plictiseala aduse de așteptarea metroului următor.

A fost un gest foarte frumos de care ne-am bucurat amândoi și din care am avut de învățat amândoi, poate și conductorul. I-am povestit copilului în drum spre casă cât de bine se simte când cineva îți poate îndeplini o nevoie atât de ușor, de simplu, printr-un gest banal pentru el dar important pentru tine. I-am spus că și el poate face asta - un act de bunătate - când va simți că este ocazia potrivită și va vrea să profite de ea.

I-am mulțumit conductorului de metrou (puteam să nu o facem) ca să știe că apreciem gestul lui, că am înțeles că ne-a ajutat deschizându-ne ușa. Putea la fel de bine să nu o facă. Pentru mine contează mult să le transmit oamenilor că gesturile lor sunt văzute și apreciate. Că ele nu mi se cuvin și le mulțumesc că le fac.

Nimeni nu e regină/rege sau servitor pe lumea asta. Și, dacă ar fi, rolurile s-ar inversa într-o clipită și un strănut al Universului. Just like that ....

Numai dupa ce experimentezi bunatatea ce vine de la cineva poti sa fii si tu eroul cuiva.

Uneori suntem martorii unor gesturi frumoase din partea unor oameni care nu ne cunosc. Si asta ne face să ne simțim speciali. Asta este minunea bunătății. Singura modalitate pentru a ști cum se simte și cum arată bunătatea este ca un
Jul
5
2023

Dezamăgirea nu se simte bine, lovește din plin fără niciun avertisment. Vorba aia, prima săgeată își atinge ținta de fiecare dată.

Dacă fugi de dezamăgire, fugi de viața însăși. Cunosc o persoană care nu mai vrea să fie dezamăgită niciodată, nu mai vrea să se certe cu lumea și vrea o viață ca în filmele de pe Diva (mai ales cele de Crăciun). Bineînțeles, viața are regulile ei și nu ține cont de dorințele unora de a fugi de investigarea suferinței interioare, oricare ar fi ea.

Dezamăgirea poate lua un văl de pe minte și deschide inima, dacă o accepți în viața ta. Căci așa este construită viața, cu suișuri și coborâșuri, altfel nu se poate.

Nu-ți fie teamă să renunți o lume învechită, adică la un mod de gândire care nu îți mai servește, la un set de credințe care nu te mai ajută în viață ba, mai mult, îți provoacă suferință.

Când dorințele, visele și (mai ales) așteptările noastre se zdrobesc de pământ, doare foarte tare. Nimeni nu este imun la acestă durere.
Ce este de făcut? Ia această durere ca pe o invitație, ca pe o ocazie pentru … a te uita la ea, cu atenție. Examineaz-o, stai cu ea în introspecție.
Simte durerea, așa cum e ea, crudă și tăioasă, în loc să o amorțești (cu alcool și alte obiceiuri nesănătoase) sau să începi să vânezi un nou vis.

Cunosc și eu dependența de ”următoarea experiență”. Nu e ok, trebuie rupt lanțul acestei vânători. Am învățat în terapie să aduc o atenție combinată cu curiozitate către senzația din stomac, către senzația de contracție de la nivelul inimii, către nodul din gât, către greutatea de pe umeri și confuzia din minte. Toate acestea sunt vii, sunt reale și au nevoie de atenția noastră. În intimitatea singurătății, stai cu ele și vezi ce au de spus, ce frici îți comunică.

Știu că viața noastră de zi cu zi nu este croită în așa fel încât să avem momente de introspecție în singurătate. Dar așa este natural, așa este sănătos să facem. Pentru binele și evoluția noastră personală. Dacă nu avem grijă de noi, nu avem ce oferi nici altora. Hai să nu ne abandonăm pe noi înșine în graba de a vâna un nou viitor luminos.

Așadar, este necesar să privim către ceea ce ne doare. Respiră adânc cu atenția dusă în locul inconfortabil. Fă asta de mai multe ori. Durerea interioară se va înmuia puțin câte puțin.

Gândurile formează o lume a lor, condusă după anumite reguli (mi-ar plăcea să le cunosc mai bine), însă putem decide să nu ne abandonăm acestei lumi. Lasă mintea să vorbească însă nu o crede că ceea ce spune ea este și realitatea ta. Mesajele triste pe care ți le transmite mintea sunt doar o potrivire cu starea ta interioară.

Dezamăgirea are rolul de a te aduce mai aproape de esența ta. Mai aproape de respirația ta, de greutatea corpului tău pe acest Pământ, de senzațiile percepute cu simțurile.

Consideră dezamăgirea ca pe o ocazie de a corecta cursul vieții tale, chiar și cu 1 grad.

Mulți dintre noi rătăcim prin minte, printre gânduri, printre dorințe și așteptări. Dacă tot o facem, la finalul și începutul fiecărei zile ar trebui să ne întoarcem atenția în inimă, să ne dăm voie să simțim totul, să renunțăm la așteptări.

Dezamăgirea este una dintre căile de a ne reconecta cu noi înșine. Dacă ratezi această ocazie, ea se va prezenta din nou, mai puternică. Nu uita, șoaptele sufletului nu pot fi ignorate la infinit. Când vor deveni strigăte, e posibil să fie prea târziu să mai poți face ceva.

Dacă lași dezamăgirea să te învețe ceva despre tine, poți fi sigură că a doua săgeată, trasă în același context, nu-și va mai atinge ținta.

Dezamăgirea nu se simte bine, lovește din plin fără niciun avertisment. Vorba aia, prima săgeată își atinge ținta de fiecare dată. Dacă fugi de dezamăgire, fugi de viața însăși. Cunosc o persoană care nu mai vrea să fie dez
Jun
14
2023
consumator responsabil

Nu-i ușor să fii consumator în ziua de azi. Mai ales datorită presiunii societății, a bradurilor, a diferitelor nivele de educație și venituri ale oamenilor. Dar și a faptului că societatea s-a schimbat atât de mult și de repede comparativ cu vremea bunicilor și chiar a părinților noștri.

Navigăm o lume a consumului fără să avem o hartă sau o busolă. Sau poate avem, dar nu știm să le folosim. Busola este cumpătarea iar harta este bunul simț.

Da, trăim într-o societate în care consumul este stimulat prin toate mijloacele posibile. Suntem bombardați din toate părțile cu oferte, promoții, noutăți, tentații, invenții etc etc. Da, suntem oameni și învățăm din greșeli, altă cale nu este. E normal să vrei mai frumos și mai bine, dar sunt necesare echilibrul, cumpătarea, setarea limitelor și viziunea pe termen mediu și lung. Aviz amatorilor care cheltuie ca și când mâine ar fi sfârșitul lumii și toate rafturile s-ar goli instant!

Psihologia cumpărăturilor este la fel de complexă ca psihologia mâncatului. Cumparăm ca să ne satisfacem niște nevoi, să avem unele provizii, de dragul obiectului, pentru că ne face să ne simțim bine/ specială, pentru că știm că vom primi complimente, pentru că vrem ca obiectele să vorbească în locul nostru despre noi, pentru că vrem să aparținem unui anumit trib. Plus multe alte motive știute de fiecare dintre noi!

Lăsând gluma la o parte, iată câteva reguli care te vor ajuta să te echilibrezi:

Cam mulți de R, nu? Sunt 8 de R în total. Sunt ușor de reținut.

Dacă ești un consumator conștient, nu înseamnă că ești sărac sau tragi a sărăcie (unii singur gândesc așa). Când va conta mai mult ce vrei tu decât ce spune lumea, viața ta va fi mai ușoară.

De subliniat faptul că unele persoane, în special cele alimentate mental de avalanșa de influenceri care promovează munți de produse, sunt condiționate mental în așa fel încât consideră că abundeța de produse are rolul de a ne servi o singură dată, apoi aruncăm/donăm și cumpărăm altele. Doar așa se simt confortabil mental, când cumpără mereu ceva nou.

La polul opus se află persoanele care își propun să aibă zile în care nu cheltuie niciun ban. Cu cât reușesc mai multe zile la rând să facă asta, cu atât se simt mai bine. Asta nu înseamnă că fac foamea sau umblă dezbrăcați ci că folosesc sau refolosesc sau schimbă destinația unor lucruri pe care le au deja. Iar asta înseamnă a fi isteț și creativ dar și împăcat cu alegerile tale!

Tu cum stai cu cei 8 R? Care îți vine ușor de făcut și care îți dă bătăi de cap?

Nu-i ușor să fii consumator în ziua de azi. Mai ales datorită presiunii societății, a bradurilor, a diferitelor nivele de educație și venituri ale oamenilor. Dar și a faptului că societatea s-a schimbat atât de mult și de repede comp
May
24
2023
broasca in apa fiarta

Nimeni nu tolerează violența împotriva animalelor, fie ele și broaște, și nimeni nu pune animale în oala cu apă pe foc. Însă de dragul puterii exemplului, avem următorul scenariu imaginar și complet inofensiv pentru orice broască de pe această planetă:

Pui o broască într-o oală cu apă și pui apa pe foc mic. Pe măsură ce temperatura începe să crească, broasca își ajustează temperatura pentru a supraviețui, pentru a-i fi mai bine. Broasca continuă procesul de ajustare a temperaturii corpului pe măsură ce apa din oală se încălzește tot mai mult.

Când apa ajunge aproape de temperatura de fierbere, broasca nu-și mai poate ajusta temperatura corpului. Atunci decide să sară din oală. Broasca face mai multe încercări de a sări însă nu reușește căci și-a consumat toată puterea și energia în procesul continuu de ajustare a temperaturii corpului. Inevitabil, broasca moare.

Ce a omorât broasca? Gândește-te bine …
Ai crede că apa clocotită a omorât broasca. Sau poate chiar persoana care a pus broasca în oala cu apă. Însă factorul decisiv și real care a dus la moartea broaștei este inabilitatea acesteia de a decide când să sară din oală. Broasca putea sări din oală imediat ce și-a dat seama că apa începe să se încălzească. Sau când a văzut că acest proces continuă și continuă. Sau la primele semne de oboseală. Sau chiar la primul semn de oboseală.

În viață este necesar să ne adaptăm la situații și la oameni, asta este normal și ține de evoluția noastră. Însă este și mai necesar să învățăm să știm când este cazul să ne adaptăm și când este cazul să ieșim din situație sau anturaj și să mergem mai departe. De obicei, vocea noastră interioară, intuiția, sufletul nostru ne șoptește când este momentul să ieșim dintr-o poveste și să ne continuăm drumul în altă direcție.

Sunt situații în care este mai bine și mai sănătos să evaluăm la rece contextul și să luăm măsurile necesare pentru a ne limita pierderile.

Dacă le permitem oamenilor să ne exploateze fizic, emoțional, financiar, spiritual sau mental, nu se vor opri niciodată de le sine din a face asta.

Noi decidem când sărim afară din acea situație! Și sărim cât încă mai avem putere și forță. Sărim cât încă știm ce vrem de la viață și avem mintea clară pentru a lua decizii bune.

(Nicio broască sau alt animal nu a fost rănit în ilustrarea acestui exemplu educativ.)

Se pare că broasca este preferata domeniului dezvoltării personale, căci cartea Eat That Frog de Brian Tracy (”Începe cu ce nu-ți place”) a avut un mare succes la nivel mondial. O recomand tuturor celor care-și organizează singuri timpul.

Nimeni nu tolerează violența împotriva animalelor, fie ele și broaște, și nimeni nu pune animale în oala cu apă pe foc. Însă de dragul puterii exemplului, avem următorul scenariu imaginar și complet inofensiv pentru orice broască de
May
15
2023
tipare de gandire si actiune

Am dat zilele trecute peste un clip scurt de la Tony Robbins (nu cred că mai are nevoie de prezentare) care m-a pus pe gânduri. În calitate de mamă a unui băiețel de 6 ani și a unei fetițe de 13 ani, sunt mereu în căutare de soluții care să mă ajute să gestionez tot felul de situații nou apărute în viețile noastre. Pentru că așa este viața de mamă: câteva zile crezi că ai ajuns la echilibru, știi să gestionezi haosul și știi ce urmează, apoi totul se transformă în alt haos mai mare.

Conceptul pe care îl aduce Tony Robbins în discuție este cel de tipare/ modele/ șabloane de gândire și comportament/ acțiune. Mi se pare foarte interesant acest concept, nu am mai auzit ca acesta să fie prezent în educația copiilor.

Tony Robbins zice așa: părinții care vor să-i învețe pe copiii ceva cu adevărat important în viață (să-i ajute să o ducă bine spre foarte bine tot restul vieții), să-i învețe următoarele 3 abilități:

  1. Recunoașterea tiparelor. Nu contează ce job ai sau care este domeniul de activitate, dacă poți recunoaște tiparele din viața ta și din jurul tău, ai un avantaj. Lucrurile arată ca un mare haos până în momentul în care recunoști un tipar al lucrurilor. Atunci ele se așează și capătă sens.
    Dacă știi să recunoști tiparele vieții din jurul tău, îți poți schimba viața spre mai bine, pentru că iei decizii mai bune.
  2. Folosirea tiparelor. După ce înveți să le recunoști, înveți să le folosești. Aceste este momentul în care viața ta se va schimba spre mai bine, însă cu prețul disciplinei.
    Disciplina înseamnă să faci lucrurile care nu vrei să le faci sau nu îți place să le faci (ca urmare a procesului de judecată care împarte lumea în alb și negru). Disciplina nu este un lucru ușor. Însă disciplina înseamnă, de fapt, crearea unui nou tipar, al unui nou model de gândire și acțiune. Apoi va deveni un obicei și nu mai ai nevoie de disciplină, tiparul devine ușor de implementat.
    Dacă știi să recunoști tiparele, să le folosești și să le creezi, atunci ai cu adevărat putere în viața ta.
  3. Crearea tiparelor. Așadar, copiii pot învăța și exersa abilitatea de a recunoaște un tipar, de a-l folosi în avantajul lor și de a crea tipare în viețile lor.
    Cei mai de succes oameni de afaceri, muzicieni, sportivi, artiști au abilitatea de a crea noi tipare. Ei construiesc pe baza a ceea ce au învățat de la alții. De aceea avem cei 7 ani acasă, un sistem de învățământ, de aceea există educație continuă și autodidacticism.
    Cel mai bine este să înveți de la alții, din experiența altora căci dacă înveți numai prin experiența ta, este dureros. Și durează mult mai mult.

Dacă îi înveți pe copii să facă asta, nu contează cum se va schimba lumea în viitor, ei vor avea abilitatea să recunoască tiparele din industria lor, din economie, din propriile vieți și să le folosească în avantajul lor, urmând ca apoi să creeze ceva nou și să domine astfel dificultățile vieții.

Ce părere ai despre acest sfat de la Tony Robbins? Tu știi să recunoști și să folosești tiparele de gândire și acțiune din viața ta sau din jurul tău?

Am dat zilele trecute peste un clip scurt de la Tony Robbins (nu cred că mai are nevoie de prezentare) care m-a pus pe gânduri. În calitate de mamă a unui băiețel de 6 ani și a unei fetițe de 13 ani, sunt mereu în căutare de soluții c
May
10
2023
de ce este imporanta arta

Legenda spune spune că, în anul 2006, un profesor de liceu din Anglia le-a cerut elevilor să scrie o scrisoare unui autor faimos și să-i ceară un sfat pentru viață. Scriitorul Kurt Vonnegut a fost singurul care a trimis un răspuns - iar acesta chiar merită citit și procesat:

”Dragii mei elevi și profesori,
vă mulțumesc pentru scrisorile voastre. Mi-ați înseninat zilele mohorâte de la apusul vieții (ulterior a murit pe 11 aprilie 2007). Nu mai particip la apariții publice pentru că acum semăn mai mult cu o iguana.

Ceea ce vreau să vă spun nu e mult: practicați orice formă de artă - muzică, cântat, dans, actorie, desen, pictură, sculptură, poezie, ficțiune, eseuri, reportaj etc. Nu contează cât de bine faceți arta sau cât de anti-talent sunteți, nu este pentru a face bani sau pentru a ajunge faimoși, ci pentru a experimenta devenirea, transformarea, pentru a afla ce se află în voi, pentru a lăsa spațiu sufletului să crească.

Vorbesc foarte serios! Începeți chiar acum, faceți artă și făceți-o pentru tot restul vieții. Desenați-vă profesorii sau părinții și oferiți-le desenele. Dansați când ajungeți acasă după școală, cântați la duș sau după duș și tot așa. Trasați-vă fața în pireul de cartofi. Jucați pentru o zi un personaj preferat din filme sau desene animate.

Iată o temă pentru ziua de azi și sper ca profesoara voastră să vă scadă nota dacă nu o faceți: scrieți o poezie cu 6 versuri, despre orice. Contează doar să rimeze. Respectați regulile unei poezii. Făceți-o cât de bună se poate, faceți schimbări acolo unde considerați că este cazul. Dar nu spuneți altora ce faceți, nici măcar părinților. Nu o arătați și nu o recitați nimănui, nici măcar părinților, prietenilor, pisicii. OK?

Apoi rupeți foaia cu poezia în mici bucățele și aruncați-le în coșuri de gunoi din diverse locații. Veți constata că ați fost deja recompensați pentru acea poezie. Ați experimentat transformarea, ați învățat despre ceea ce se află în sufletul vostru și i-ați oferit spațiu sufletului vostru să crească. Se simte atât de bine!

Numai bine tuturor!”

Poate de aceea a fost inventat blogul și blogging-ul. Este și asta o formă de artă, iar eu rezonez cu ea. O fac pentru sufletul meu.

Legenda spune spune că, în anul 2006, un profesor de liceu din Anglia le-a cerut elevilor să scrie o scrisoare unui autor faimos și să-i ceară un sfat pentru viață. Scriitorul Kurt Vonnegut a fost singurul care a trimis un răspuns - iar
May
8
2023
emotii furie introspectie

Iată un subiect tare drag mie, pentru că am de-a face cu furia în fiecare zi. Ori a mea, ori a copiilor mei, furia face parte din viața mea. Furia altora nu mă interesează, dar de-a mea sau a copiilor îmi pasă foarte mult. Și mi-e suficient, e destulă cât să mă țină ocupată.

Așadar, caut în permanență informații practice, de aplicat în viața reală, care să mă ajute să înțeleg furia. De unde vine, de ce vine, ce vrea să-mi spună și cum să o navighez. Nu o pot ignora (se acumulează în timp), nu o pot înăbuși (energia ei atacă unele organe care se îmbolnăvesc în timp). O pot doar naviga, ca pe o mare învolburată.

Și pentru că cine caută, găsește, am dat peste un filmuleț al unei doamne Asha Nayaswami pe Facebook din care am înțeles mai bine cum stă treaba cu furia. Îl găsești și tu acolo, dacă te interesează și ai timp să-l cauți. Dacă nu ai timp, las mai jos ideile înțelese de mine din el și ce pot aplica concret în viața mea (dac și tu poți aplica în viața ta).

Am văzut cu toții cum arată CONTROLAREA FURIEI: îți ții gura închisă și nu comentezi nimic, ieși afară și dai câteva ture de bloc/ parc sau alergi puțin, faci un duș rece care oricum e mai ușor de suportat decât să te uiți fix în ochii uraganului furiei. Lumea este foarte inventivă și face foarte multe lucruri (consumatoare de timp, energie și bani), aproape orice numai să nu explodeze de furie și să polueze lumea din jur cu energia ei negativă (de frecvență joasă).

Secretul gestionării furiei este navigarea ei. Trecerea prin ea. Nu ocolirea, nici sărirea/ ignorarea ci tocmai navigarea furiei. Doar așa ea se va calma și-și va livra mesajul eficient ca un mesager bun de este.

Furia vine din dorința zădărnicită, neîndeplinită: vreau ca lucrurile să fie într-un anumit fel, nu sunt așa cum vreau eu, dorințele mele nu sunt îndeplinite, lumea nu ține cont de ce vreau eu, așteptările mele sunt înșelate. Dezamăgirea doare dacă nu accept că lucrurile sunt așa cum sunt în acest moment. Mă supăr din cauza asta, explodez, mă revolt. :negative: Și voi continua să fac așa atâta vreme cât consider că voi obține rezultate cu această metodă a exploziei furiei (cei din jur se sperie și reacționează, poate chiar îmi îndeplinesc o dorință- două ca să-mi treacă supărarea - comportament învățat în copilărie de la părinți).

Voi continua să îmi manifest furia, să o transpun în diverse comportamente și decizii deoarece este mai CONFORTABIL pentru mine decât EFORTUL necesar de a schimba acest comportament. Dna Asha Nayaswami numește asta PREFERINȚA PENTRU SUFERINȚA CUNOSCUTĂ (gândește-te puțin la acest lucru înainte de a citi mai departe).

Problema trebuie abordată de la sursă, de la RĂDĂCINĂ. DE CE cred că lucrurile trebuie să fie așa cum vreau eu sau într-un anumit fel învățat de la unii-alții?

De ce cred eu că, dacă am o exprimare explozivă cu privire la cât de greșite sunt lucrurile, acestea se vor schimba în direcția care cred eu că este corectă?

Cum ne AJUTĂ furia să evităm alte lucrurile pe care nu vrem să le înfruntăm, cu care nu vrem să avem de-a face? Când ești calm și nu ești furios (adică cu mintea limpede), este momentul să-ți folosești energia pentru a găsi ADEVĂRATA SURSĂ a ceea ce te supără în acel moment. Asta NU înseamnă să renunți la dorințele tale ci, poate, să le reformulezi.
Cineva CATALIZEAZĂ răspunsul tău furios dar nu îl cauzează. Cauza este cu totul alta. Dacă vrei cu adevărat să navighezi prin furie și să-i dai de capăt astfel încât să te întâlnești cu ea tot mai rar, și nu doar să te abții de la a o mai exprima în viața de zi cu zi, trebuie să înțelegi de ce ești furios cu adevărat. Pune-ți întrebarea DE CE? de mai multe ori până când ajungi la sursa reală a furiei (o vei recunoaște).

Odată ce viața îți va apăsa tot mai puțin butoanele dureroase (viața nu se schimbă, ea merge înainte, ci tu te schimbi în interior), e ca și cum ai cucerit un balaur. Îl învingi și el dispare din viața ta, chiar dacă își mai bagă capul din când în când să vadă dacă ai rămas vigilent(ă).

PONT: Începe să practici această strategie cu frustrări/ furii mici-micuțe, din viața de zi cu zi, cu miza mică. Vei învăța metoda de introspecție și apoi o poți aplica în momentele cu adevărat tensionate.

P.S. Gândește-te câtă furie a ieșit la suprafață sau s-a format nouă în contextul pandemiei și după, când nimic nu mai era cum știam noi, cum ne-am obișnuit, cum ne-am fi dorit. Totul s-a schimbat cam cu 180 de grade. Eram cu toții ca niște copii furioși în corpuri de adulți, supărați pe viață. Iar acum e musai să învățăm să o gestionăm (dacă știam să o gestionăm de la început, nu mai eram cu toții atât de frustrați și conduși de frică în fiecare zi).

Tu cum stai cu furia? Exprimările furioase îți sunt declanșate des sau reușești să înțelegi în interior ce anume te înfurie și ce poți face concret în privința asta? :good:

Iată un subiect tare drag mie, pentru că am de-a face cu furia în fiecare zi. Ori a mea, ori a copiilor mei, furia face parte din viața mea. Furia altora nu mă interesează, dar de-a mea sau a copiilor îmi pasă foarte mult. Și mi-e sufic
Apr
21
2023

Am găsit un text scris de Elena Bernabè care mi-a plăcut foarte mult și vreau să îl traduc pentru tine aici. Este un citat din cartea La Nonna (Bunica). Autoarea nu este tradusă la noi, sau cel puțin nu am găsit eu cărțile ei în librăriile noastre online.

Totuși, nu întâmplător las acest text aici…

”- Bunico, sunt obosită. Atât de obosită de viața asta…

-Ia oboseala, copilă, și înfășoară-te cu ea. Ca o pătură pentru lunile reci de iarnă. Oboseala vine ca să te aducă înapoi în cuib, să îți pui haine călduroase, să te lași cuprinsă în îmbrățișarea sa caldă. Te invit să nu te lupți cu ea ci să i te abandonezi. Fără forță, fără gânduri, fără acțiuni.
Oboseala e precum zăpada ce acoperă totul pentru a îmblănzi lumea, pentru a o proteja de zgomote, ca o căptușeală blândă. Acceptă straturile oboselii tale și lasă-te acoperită complet de ei.

- Aș putea fi îngropată de tot de oboseală …

-Vei renaște. Precum sămânța din pământ. Nu opune rezistență oboselii, sfârșelii, epuizării. Nu te lupta cu ea cu o mie de acțiuni, o mie de intenții, o mie de gânduri de învinovățire. Oboseala vine să te ia de mână și să te conducă spre locul în care te scufunzi în abis. Acel abis în care se află sursa fiecărei puteri interioare.
Lumea ne-a învățat să fim dure prin opunerea de rezistență oboselii. Însă doar prin abandon se nasc eroii adevărați.

-Îmi este frică, bunico. Dacă oboseala mă va învinge?

-Copila mea, nu îți este frică de oboseală ci de pierderea controlului de sine. A venit vremea să te abandonezi vieții. Și să creați împreună cei mai frumoși copii: fructele sufletului tău!”

Las acest text aici pentru că fiecare dintre noi are propriul ritm de a-și trăi viața în armonie cu toate structurile sale, pornind de la corp. Uneori obosește corpul, alteori minte, alteori sistemul emoțional ș.a.m.d. Nu suntem o turmă de oi de aceea este necesar să ascultăm toate semnalele pe care le primim, inclusiv de oboseală.

Nu uita: starea de oboseală nu ține o veșnicie, deși așa pare. Ea a venit pentru a te învăța ceva și va pleca după ce o onorezi. Adică te odinești, te relaxezi, te abandonezi nevoilor corpului. Altfel, apare burnout-ul care este de o mie de ori mai periculos decât oboseala.

Am găsit un text scris de Elena Bernabè care mi-a plăcut foarte mult și vreau să îl traduc pentru tine aici. Este un citat din cartea La Nonna (Bunica). Autoarea nu este tradusă la noi, sau cel puțin nu am găsit eu cărțile ei în libr
Mar
31
2023
A început cursa adunării de aprecieri pozitive pentru poze cu magnolii înflorite și alți copaci cu flori impresionante. Cu cât sunt mai mari florile, cu atât sunt mai apreciate atât live cât și în poze. Cu cât sunt mai vibrante culor
Jan
25
2023
supa de pui reteta simpla

Au dat și peste noi răcelile și gripele. Nici nu mă amăgeam că vom fi ocoliți - este imposibil cu doi copii care merg zilnic în colectivitate. Tot doftoricind în stânga și în dreapta, inclusiv pe mine, mi-am adus aminte de supa de pui. Recunosc, eram forțată de împrejurări: copiii nu aveau poftă de mâncare și nimic nu le era pe plac.

Nu știu cum de mi-a venit ideea să fac supă de pui, cert este că ingredientele le aveam în casă și rețeta s-a format rapid în mintea mea. Cele 2 motive principale pentru care vă scriu acest articol sunt: (1) supa de pui este foarte ușor de făcut și (2) copiilor le-a plăcut foarte mult (eu am apucat să gust doar în calitate de bucătar). Bineînțeles, ajută și la hidratarea atât de necesară perioadei cu viroze.

Așadar, iată ingredientele folosite de mine pentru cea mai simplă supă de pui:

  • piept de pui (merge și pulpă superioară, fără os și pieliță)
  • morcovi, 2-3 medii, tăiați jumătăți sau sferturi fine
  • ceapă albă, mare, tăiată Julien
  • mărar tocat mărunt (merge și congelat) - dă un gust foarte bun
  • o mână de fidea măruntă (opțional)
  • sare după gust

Am fiert întâi carnea tăiată bucăți mici, ca să pot culege spuma cu ușurință. Apoi am pus legumele și sarea și le-am lăsat să fiarbă bine (nu vreau să aibă motive să nu mănânce). Am adăugat fideaua fină și am lăsat să mai dea câteva clocote. La final am pus mărarul și am lăsat să mai fiarbă 1 minut. Am gustat de sare, am oprit focul si am lăsat să se odihnească sub capac.

În concluzie: Supa de pui se face foarte ușor, cu variațiuni pe aceeași temă a ingredientelor de bază. Este gustoasă și sănătoasă. Mie mi-a adus aminte de copilărie. Și mi-a stârnit întrebarea ”Oare de ce nu fac mai des supa asta?”

Data viitoare, am să încerc să strecor puțin păstârnac sau pătrunjel radăcină ori țelină, tocate mărunt. Adică alte ingrediente albe, care să nu atragă atenția și să dea motiv de refuz (cum ar fi mazărea sau boabele de porumb).

Nu este întâmplător faptul că există o serie de cărți numită ”Supă de pui pentru ...

Consideră acest articol ca un reminder că putem pregăti acasă rețete simple și ușoare, din ingrediente pe care le avem în mod normal prin frigider sau în cămară. Tip: în timp ce gătesc ascult un podcast, ca să nu cred cumva că pierd timpul :yes: .

Care este rețeta ta preferată de supă de pui? Poate fi gătită de tine sau descoperită la un restaurant.

Au dat și peste noi răcelile și gripele. Nici nu mă amăgeam că vom fi ocoliți - este imposibil cu doi copii care merg zilnic în colectivitate. Tot doftoricind în stânga și în dreapta, inclusiv pe mine, mi-am adus aminte de supa de pu
Nov
18
2022

(Acest articol este scris, la invitația mea, de Greta, sub anonimat.)

De fiecare dată când el zice că pleacă, mă simt abandonată atunci și acolo, total. Acela este momentul zero, al abandonului, al părăsirii. Zice că pleacă pentru eu sunt așa și nu altfel, pentru că nu-i ofer aia și ailaltă de care el are nevoie. Și zice așa în fiecare zi.

Zice asta zile la rând, mă simt abandonată 7 zile din 7. Fără ca actul să se întâmple efectiv, pe moment. Și a doua zi o luăm de la capăt, cu această amenințare. Uneori se simte ca o palmă, alteori se simte ca un cuțit înfipt. Chiar și 100 de zile la rând.

Nimeni nu ar trebui să fie abandonat în fiecare zi. De aceeași persoană. Nimeni nu ar trebui să simtă această amenințare. Chiar dacă îți propui să nu o iei în serios, nu ai cum să nu o iei în serios deloc. Inima o ia în serios, creierul o ia în serios (decât dacă aș fi surdă). Simți efectiv cuțitul cum pătrunde și nu poți să te aperi. Și crezi că mai adânc de atâta nu se poate. Dar afli a doua zi că se poate.

Nimeni nu ar trebui să se simtă abandonat pentru că nu este într-un fel sau altul. Mai ales copiii, care se simt debusolați. O fi vina lor? Asta înseamnă să fii adult, să te cerți mereu și să cauți vinovați pentru orice? Life is supposed to be fun!

E aiurea să trăiești cu un drob de sare în casă. Nu știi când cade, dar îl auzi cum scârțâie la fiecare micro-mișcare de-a ta. Orice ai face, amenințarea este acolo.

Abandonul e o rană pe care nu o vede nimeni. Și nu e singura de felul ăsta. Nu știi cine te poate ajuta, nici nu știi cum să formulezi cererea de ajutor. Ți se zice că toate resursele se află în tine, tu ești singurul tău vindecător. Iar tu simți că ai în tine doar o grămadă de moloz.

Nu vreau acest drob de sare în viața mea. Și, totuși, iată-l. Mai mult de-atât, mi se spune că chiar eu l-am creat. Măi să fie!

Și uite așa m-am trezit aruncată într-un război neprovocat, nedrept. Chiar dacă îi știu regulile, îi știu soluția, cunosc tiparul de narcisist, tot este dureros de dus. Ca într-o competiție pe care o cunoști pe toate părțile - detaliile nu o fac mai ușor de dus din punct de vedere psihologic.

O mamă își duce durerea ei dar și durerea copiilor săi. Este oglinda lor și își dă voie să fie văzută de către copii că este vulnerabilă, dezamăgită, debusolată, supărată însă în cantitatea pe care ei o pot duce. Chiar dacă durerea este imensă, mama dezvăluie doar puțin din ea către copiii săi, altfel ar fi mult prea mult pentru ei.

În acele momente, în mijlocul șocului provocat de conștientizarea abandonului, nu te mai poți concentra la nimic. Nu-ți mai arde de nimic. Nu mai ești creativă, programul zilnic făcut chiar de tine nu mai are sens. Dar le vrei pe toate înapoi: și bucuria vieții, și programul zilnic, și claritatea mentală.

Și așa începi să cauți soluții ca să ieși de sub moloz căci miza este foarte mare: viața ta și a copiilor tăi.

(Acest articol este scris, la invitația mea, de Greta, sub anonimat.) De fiecare dată când el zice că pleacă, mă simt abandonată atunci și acolo, total. Acela este momentul zero, al abandonului, al părăsirii. Zice că pleacă pentru
Jul
8
2022
muzica plaja volum

Vreau să vă povestesc puțin despre muzica pe plajă și ce înseamnă atmosferă de vacanță și relaxare.

Weekendul trecut am fost la plajă, la noi pe litoral, la Mangalia. A fost mai frumos decât m-am așteptat: vreme bună, apă caldă și nu mai plină de animăluțe decât de obicei, șezlonguri comode și umbreluță deasă de stuf (25 de lei bucata, toată ziua), oameni relaxați.

Plaja pe care am ales-o, Laguna pe numele ei, avea un chioșc cu băuturi răcoritoare, înghețată și ceva gustări pentru copii, dar - cel mai important - muzică bună. Aici vroiam să ajung, la muzică: nu era dată foarte tare, era un post de radio grecesc (Vanilla Radio) pe care eu îl ascult zilnic acasă, melodii plăcute și moderne. N-au fost valuri în perioada asta, însă dacă ar fi fost cred că s-ar fi auzit și ele, atât de liniștită era muzica.

Totul bine și frumos din punct de vedere auditiv până sâmbătă la prânz când unii și-au servit masa de prânz pe plajă (nimic rău în asta) în ritm de muzică pusă la o boxă pe prosopul lor. Nu ne-ar fi deranjat dacă muzica nu ar fi fost foarte tare și cântată de ei odată cu artistul. Au fost două astfel de locații pe lângă noi, deci două surse suplimentare de muzică diferită, pe lângă muzica furnizată de barul plajei. Muzica era tare, diferită și ne-a făcut creierii piure.

Oameni buni, înțelegeți că, la ora prânzului, sunt pe plajă copii mici care dorm, bebeluși care au nevoie de liniște, domni și doamne care se odihnesc sau vor sa citească o carte sau pur și simplu să se audă vorbind cu persoana de lângă ei. În concediu/ vacanță, oamenii au nevoie de liniște nu să asiste la distracția altora, fie că vor sau nu. Plaja este parte din spațiul public, unde oamenii stau unii lângă alții și se simt bine în pătrățelul lor fără să deranjeze în jur. Plaja nu este loc de picnic cu muzică și dans. Poate fi loc de picnic dacă nu lăsați niciun obiect în urma voastră: niciun pai, niciun tacâm, niciun șervețel îngropat în nisip.

Degeaba se străduiesc proprietarii de plaje să ofere o atmosferă plăcută, de vacanță și relaxare, de conexiune cu atmosfera marină de la malul mării, dacă vin unii care se comportă ca și cum acolo ar fi casa lor, locul lor de făcut orice au ei chef. Fiecare om preferă alte genuri de muzică, iar când alegi o plajă îți asumi că vei asculta toată ziua muzica pusă de beach bar, nu și de alți vecini de plajă.

Până la urmă, după vreo jumătate de oră, cei cu muzica s-au potolit pentru că s-au tot dus unii-alții să le atragă atenția că este prea tare și deranjează.

Pe de altă parte, am remarcat că, la orele prânzului și după-amiază, foarte mulți oamni rămân pe plajă. Ba ațipesc, ba mânăncă masa de prânz pe șezlong, ba vorbesc la telefon, ba citesc câte ceva ... Majoritatea au înțeles pericolele expunerii la radiațiile solare puternice din intervalul orar 11-16 și stau sub umbrelă. Însă alții nu. Nu știu cum de nu-i arde/ doare pielea, pur și simplu.

Ție cum îți place să asculți muzică pe plajă? Sau preferi liniștea?

Vreau să vă povestesc puțin despre muzica pe plajă și ce înseamnă atmosferă de vacanță și relaxare. Weekendul trecut am fost la plajă, la noi pe litoral, la Mangalia. A fost mai frumos decât m-am așteptat: vreme bună, apă cald
May
3
2022
curățenia de primăvară în dulapuri suspendate din bucătărie

Nu știu cum e la tine, dar pe mine aproape mereu mă ia Paștele prin surprindere. Abia reușesc să fac pregătirile necesare pentru sărbători, însă nu mai am timp și pentru curățenia minuțioasă de dinainte de Paște. Sau de primăvară, căci în cultura noastră cele două coincid: curățenia de Paște este curățenia de primăvară. Toată lumea harnică face curățenie în casă înainte de Paște, pentru a pregăti casa de sărbătoare, musafiri și un nou anotimp cu vreme bună și motive de hărnicie. 

Însă după Paște mă apucă și pe mine. O fi ceva genetic, nu știu, însă primăvara înseamnă curățenie generală în casă, reorganizare, ordine și, uneori, reamenajare. E mai ușor pentru mine să fac curățenie generală primăvara, mi se pare un gest în armonie cu renașterea naturii. 

Bucătăria este încăperea mea preferată din casă pentru că eu o folosesc cel mai mult. E aranjată după preferințele mele, în limitele impuse de spațiul mic și îngust. Dacă frigiderul, chiuveta, aragazul și blatul le curăț cel mai des, primăvarea îmi oferă ocazia perfectă să fac o curățenie minuțioasă în bucătărie. Merităm, și eu și bucătăria mea!

Am învățat și eu de la alții cum e cel mai bine să procedez cu acestă curățenie de primăvară, pornind de la mama mea, până la grupurile de Facebook preocupate de organizare și emisiunile Marthei Stewart. Iată pașii pentru curățenia de primăvara în bucătărie pe care eu îi urmez în fiecare an:

1. Încep curățenia de sus. Astfel evit să las praf sau mizerie pe suprafețele deja curățate. Încep cu suprafața dulapurilor suspendate de bucătărie și a corpurilor de iluminat, spăl geamurile și duc la curățat perdelele sau jaluzelele, șterg praful deasupra frigiderului. Cu această ocazie, verific dacă dulapurile sunt bine fixate, becurile trebuie schimbate sau orice altceva trebuie reparat.

2. Dezinfectez și șterg bine toate suprafețele: etajerele și ușile dulapurilor, mesele, scaunele, blaturile, sertarele, toată suprafața chiuvetei, exteriorul frigiderului, al aragazului și al cuptorului.

3. Organizez și curăț dulapurile și sertarele. Este activitatea ce consumă cel mai mult timp și răbdare, însă doar începe cu un dulap sau un sertar și o să vezi că le vei rezolva ușor pe toate. Arunc ce nu mai folosec, nu-mi mai place sau este stricat/ ciobit. Eu reușesc de fiecare dată să eliberez spațiu în dulapuri cu ocazia curățeniei de primăvară. Fără milă!

4. Acum este momentul să dezinfectez și să curăț temeinic podeaua de sub mobilă, frigider, dulapuri, arajaz, covor etc. Toate colțurile greu accesibile sunt acum curățate.

Sterge dulapurile in curatenia de primavara

5. Electrocanicele mici - le revizuiesc pe toate și decid ce trebuie reparat, înlocuit sau aruncat. Mă ocup de prăjitorul de pâine, aparatul de sandwich-uri calde, fierbătorul, blenderul, robotul de bucătărie. Nu am prea multe electrocasnice mici pentru că nu am loc pentru ele.

6. Electrocasnicele mari - le iau pe rând și mă asigur că sunt curate în interior și exterior: mașina de spălat, arajazul și frigiderul.

7. Organizarea mâncării din afara frigiderului: ce a expirat, ce are ambalajul deteriorat, ce nu place deloc familiei. Folosesc spațiul din dulapurile suspendate pentru bucătărie să grupez alimentele asemănătoare și să le pun în față pe cele ce expiră mai repede. Anul ăsta mi-am făcut curaj și am trecut la borcane de sticlă pentru orez, quinoa, mălai etc etc.

8. Frigiderul și congelatorul - pe acestea le curăț și le organizez destul de regulat, așa că nu fac parte din planul curățeniei de primăvară. Totuși, îmi fac curaj și mai arunc din magneții stricați sau deteriorați prinși de frigider. Aș renunța de tot la ei, dar tot eu îi cumpăr căci îmi plac!

9. Prosoapele, fețele de masă, mănușile pentru cuptor etc cu tematică de Crăciun și Paște - arunc ce s-a degradat iar pe restul le depozitez și scot prosoape în culori vesele de primăvară. 

10. Pentru că iau treaba asta destul de în serios, țin după mine un carnețel în care notez idei, păreri, ce aș vrea să-mi mai cumpăr, date de expirare, sugestii de condimente etc. Mă ajută să mă organizez mai bine pe viitor și să avem în casă obiecte pe care chiar le folosim cu drag.

Acestea sunt sfaturile mele, testate de-a lungul timpului. Tu cum îți structurezi curățenia de primăvară din bucătărie?

Nu știu cum e la tine, dar pe mine aproape mereu mă ia Paștele prin surprindere. Abia reușesc să fac pregătirile necesare pentru sărbători, însă nu mai am timp și pentru curățenia minuțioasă de dinainte de Paște. Sau de primăvar
Feb
9
2022

Am auzit vorba asta la doamnele de la sala la care merg: "La bătrânețe ai nevoie de bani, nu de copii". M-au cam uimit la început aceste cuvinte (deoarece am copii), însă, de parcă mi-au citit gândurile, a venit și explicația: la bătrânețe, oamenii au nevoie de bani să se întrețină și să se descurce, nu de copii a căror povară să fie și de la care să aștepte lucruri. Adică e ok să ai copii, dar scopul pentru care au fost doriți nu are legătură cu bătrânețea părinților.

Să îți explic puțin contextul: colegele mele de la sală se împart în 2 categorii, după vârstă: unele între 20 și 30 de ani, altele între 40 și peste 60. Fetele din prima categorie nu au copii, arată foarte bine și vin la sală cam zilnic. Doamnele din a doua categorie au copii mari și deja au intrat în altă etapă a vieții.

M-am gândit la ce au spus ele și cred că au dreptate. E bine să ai copii mari cu care să ai relații bune și sănătoase, însă nimeni nu vrea să fie o povară după 60 de ani, să ceară de la alții, să aștepte ceva de la alții. Da, e bine să ai ajutor, dar e și mai bine să nu ai nevoie de ajutor. E bine să ai la cine apela în caz de nevoie, dar e și mai bine să nu ai nevoie să apelezi la nimeni.

Banii la bătrânețe nu sunt numai pentru medicamente (Doamne, sper să nu am nevoie!), facturi și mâncare. Banii la bătrânețe sunt și pentru ieșiri în oraș, cadouri pentru familie și prieteni, vacanțe la mare sau la munte, abonamente la aerobic și piscină poate chiar dans, flori proaspete pe masă și alte lucruri frumoase din această viață.

Părerea mea este că viața la bătrânețe trăită în România trebuie rescrisă, e prea nasoală acum. Nu sunt în această categorie, așa că nu pot da sfaturi și nici exemple proprii, dar sper că atunci când voi trece de o anumită vârstă (pe la 75-80 de ani, zic eu), viața în România va fi alta. Pentru că oamenii vor fi alții.

Eu nu mă pot gândi la bătrânețe. Cuvântul ăsta are conotații care nu-mi plac, înseamnă un fel de sfârșit, de final, de intrare în linie dreaptă. Pe măsură ce trece timpul, gândesc despre mine că evoluez și cresc și cunosc viața din tot mai multe perspective și în tot mai multe contexte diferite. După pandemia asta nu mai am nicio așteptare de la viitor și niciun plan de pensionare/ retragere. Nu e ca și cum corpul meu nu ar îmbătrâni sau aș nega lucrul ăsta, ci pur și simplu focusul meu este în altă parte.

Gândește-te și tu la vorba asta din titlu. Ce părere ai despre ea? Cum crezi că va fi viața ta la ”bătrânețe”?

Am auzit vorba asta la doamnele de la sala la care merg: "La bătrânețe ai nevoie de bani, nu de copii". M-au cam uimit la început aceste cuvinte (deoarece am copii), însă, de parcă mi-au citit gândurile, a venit și explicația: la bătr
Nov
24
2021

Pe mulți dintre noi ne ia pe nepregătite. Pe alții îi stresează mult și le consumă energia și timpul liber. Cred că ai ghicit: este vorba despre cadourile de Crăciun.

Anul ăsta, cu tot cu pandemie și restricții, numai de stresul ăsta nu avem nevoie. Ce să cumperi persoanelor care au de toate? Când să cauți cadourile prin magazine, când să le comanzi online? Când ai timp și de primit curierul cu brațele deschise?

Deși nu pot să-ți ofer răspunsul la aceste întrebări, am totuși o idee de cadou pentru tine și altă persoană (cunoscută sau ce are nevoie de ajutorul tău): fă o lună de sport împreună cu el/ ea! Ai ghicit, este vorba de faimosul #OferăUnCadouSportiv, liantul ce unește oamenii și chiar îi salvează de la adâncirea în mocirla propriilor emoții negative și probleme cotidiene.

Ideea este următoarea: alege o persoană (poate fi și un copil din anturajul apropriat, un coleg de muncă sau un vecin ) căreia vrei să-i faci cadoul sportiv de Crăciun și propune-i să faceți împreună, timp de o lună, sport. Fie că este vorba de alergat, mers la sală, ping-pong, înot etc. etc. - oricare alegere este bună atât timp cât îl faceți împreună și constant. Bineînțeles, aveți nevoie și de ceva echipament asortat, ca o uniformă, căci acum faceți echipă!

Dacă aș fi în locul tău, eu aș alege de la #DecathlonRomânia unul dintre următoarele cadouri:

  1. Polar drumeție la munte, verde opal (are preț tehnic), bun pentru alergarea în parc pe vreme rece
  2. Set de 3 mini benzi elastice din cauciuc pentru tonifierea întregului corp în cadrul exercițiilor de aerobic la sală
  3. Rucsac pentru drumeție în natură 17L urban gri cositor, confortabil și rezistent, cu 2 buzunare ce asigură o foarte bună organizare a lucrurilor. Este bun și pentru mers la sală sau plimbări în pas sprințar în parc.
  4. Coardă de sărit din cauciuc pentru o provocare de 30 de zile de sărit coarda zilnic crescând treptat timpul de sărit. Este perfectă pentru o practicare consecventă, la intensitate moderată, cu scopul de ardere prin fitness cardio a caloriilor.
  5. Mini skateboard plastic, o bună ocazie pentru a învăța un sport nou.

și l-aș oferi cadou - unul mie, unul ei - unei persoane cu care să fac sport împreună în următoarea lună, imediat după terminarea sărbătorilor de iarnă (3 ianuarie, corect?).

Dacă îți faci griji cu privire la bugetul tău, te sfătuiesc să te uiți întâi la produsele marcate Primul Preț Tehnic - adică produsele cu cel mai mic preț din fiecare categorie dedicată unui sport, care beneficiază de toate caracteristicile tehnice necesare, pentru a te ajuta să practici sportul preferat în confort si deplină siguranță.

Așadar, hai să facem sport împreună - aceasta este ideea mea de cadou de Crăciun pentru tine. Sportul împreună, oricare ar fi acela, are atât de multe beneficii încât s-au scris cărți despre asta iar eu ar trebui să le includ într-un alt articol în care să vorbesc numai despre ele. Orice efort de a face sport împreună merită făcut iar costurile cu echipamentul, așa cum o demonstreaza #DecathlonRomânia, pot fi mici și suportabile de aproape oricine.

Dacă și tu ești ca mine - adică îți place să faci sport moderat pentru a-ți menține sănătatea și starea de bine - atunci #ȘtiuCeVreiDeCrăciun: un partener alături de care să te ții de făcut sport. Ca un fel de rezoluție pentru noul an. Ca un fel de challenge de 30 de zile. Puteți să fă faceți cadou și o medalie + diplomă la finalul celor 30 de zile!

#SportulSalveazăVieți! Nu am folosit întâmplător pluralul.

Pe mulți dintre noi ne ia pe nepregătite. Pe alții îi stresează mult și le consumă energia și timpul liber. Cred că ai ghicit: este vorba despre cadourile de Crăciun. Anul ăsta, cu tot cu pandemie și restricții, numai de stresul
Oct
14
2021

Poate ești în situația în care vrei să implementezi o un alt stil alimentar în viața ta, stil despre care știi că îți face bine pe terment lung, însă nu reușești să te ții de el și vrei totuși să faci ceva ca să îți fie bine pe termen lung. Iată sfaturile lui Jesse Itzler pe acest subiect, un tip minunat pe care îl urmaresc pe social media și care mă inspiră/ motivează mereu prin atitudinea lui față de viața de zi cu zi.

Pe scurt: mâncatul sănătos nu e un obicei, e un stil de viață. Nu e ceva ce încorporează în viața lui, nu e ceva la care să se gândească cum să facă ci pur și simplu e ceva ce are loc în viața lui, e un stil de viață, o decizie definitivă.

Jesse Itzler povestește cum a fost la început: s-a educat tot mai mult despre alimentele sănătoase, zahăr, grăsimi, brânzeturi, hidratare, etc. (din cărțile lui Harvey Diamond). Apoi și-a propus ca timp de 10 zile să scoată din alimentația lui zilnică tot ce a considerat nesănătos, fără compromisuri. În a 11-a zi a trecut înapoi la alimentația lui obișnuită de dinainte de cele 10 zile și a ascultat corpul care i-a spus cum se simte: groaznic! În acel moment a luat decizia că nu mai vrea să se simtă așa vreodată și și-a construit un stil de viață în jurul alimentației sănătoase (știind deja ce îi face bine).

Jesse e un tip care mănâncă numai fructe până la prânz, zi de zi, indiferent ce are de făcut în acea zi (este foarte activ, în special fizic). În fiecare zi, fără excepții și fără compromisuri - aceasta este decizia luată de el și nu lasă nimic la voia întâmplării. Lucrul acesta m-a motivat și pe mine să îmi încep zilele cu fructe, lucru care simt că îmi face bine.

Jesse Itzler are 2 cărți publicate care se găsesc și în librăriile din România.

Sursa foto: pagina lui de Instragram. Textul de la poză spune că "You ever meet anyone that wants less energy? You will use more energy for digestion than anything else in your lifetime. Common sense then dictates if you use less energy for digestion you free up more energy for other things…like fighting off infection, being more vibrant, etc.

Foods that require the most energy to digest are processed and cooked foods. Is that even debatable?

Processed foods don’t work. Cookies, pastries, pretzels, etc….Eventually, they will get you. I don’t care how nutritious the big food companies say their food is…I don’t care how many cute animals they put on a cereal box…I don’t care what athlete is in the ads. Once that food goes in your body it’s either good for you or it’s not. PERIOD. End of story.

So what’s my point….eat more foods FROM plants NOT made in plants.

That’s my opinion and I’m unwavering on it." #BeforeThereWasMarketingWeReliedOnCommonSense

Poate ești în situația în care vrei să implementezi o un alt stil alimentar în viața ta, stil despre care știi că îți face bine pe terment lung, însă nu reușești să te ții de el și vrei totuși să faci ceva ca să îți fie bi
Sep
14
2021

Prima dată când mi s-a zis asta, am crezut că nu am auzit bine. Eu, pâinea pământului, sunt obsedată de control? De controlul altora, evident, altfel aceste cuvinte nu ar avea o conotație atât de negativă. Măi să fie!

M-am tot sucit și m-am gândit și nu m-am lămurit cum de persoana respectivă a ajuns la concluzia asta. Așa că am început să studiez situația. Nu iau de bune cuvintele altora despre mine, chiar nu le dau crezare, însă uneori vreau să cercetez puțin mai bine subiectul. Chiar sunt obsedată de controlul altora?

Din experiența mea, niciodată nu-mi iese când vreau să controlez pe alții - ori nu mă pricep, ori chiar nu este posibil. Pot influența, dar nu pot controla.

Iată ce am aflat că pot controla, de fapt:

  1. Cuvintele mele
  2. Ideile pe care le dezvolt și le pun în practică
  3. Gândurile cărora le dau crezare (Bitch Voice și Boss Voice, după cum zice Andy Frisella)
  4. Acțiunile mele
  5. Comportamentul meu
  6. Deciziile mele
  7. Reacțiile mele la ceea ce se întâmplă în jurul meu
  8. Eforturile mele de zi cu zi

Ai prins ideea: pot controla numai ce ține de mine. Atât! Nimic mai mult, nimic altceva.

Cred că nevoia de control exercitată asupra altora apare atunci când ne dorim ca ceilalți să ne valideze pe noi și să reușească în viața lor, ca un fel de deschidere a drumului pentru noi.

În realitate, nu putem controla pe nimeni și nimic, decât pe noi înșine. Atât. Punct. Iar controlul ăsta asupra noi înșine se învață, se auto-reglează pe parcursul vieții. Nimeni nu se naște maiestru în această artă.

Cu cât petrec mai mult timp și energie cu lucrurile pe care nu le pot controla, cu atât am mai puțin timp și energie pentru lucrurile pe care le pot controla: eu însămi.

Deci, da, sunt obserdată de control. Controlul interiorului meu. De când cu pandemia asta, am avut de multe ori senzația ca nu mai am control asupra multor lucruri, că nu mai pot planifica și spera la anumite lucruri din viitor. Și asta e OK, căci am prezentul, cel de chiar acum și cel imediat. Și e destulă treabă de făcut în prezent. Viitorul se va rezolva singur, ca o continuare firească a ceea ce fac în prezent.

Până la urmă, mi-am dat seama de ce persoana respectivă a spus acele cuvinte: vorbea despre ea însăși, nu despre mine - însă suferința ei interioară era atât de mare încât nu putea să-și vadă propria dorință de a-i controla pe alții și atunci proiecta acest defect în exterior. :))

Ce înțelegi prin obsesia de control? Și tu ești obsedată de control?

Prima dată când mi s-a zis asta, am crezut că nu am auzit bine. Eu, pâinea pământului, sunt obsedată de control? De controlul altora, evident, altfel aceste cuvinte nu ar avea o conotație atât de negativă. Măi să fie! M-am tot suc
Aug
30
2021
Inapoi la scoala, inapoi la sport

A inceput sezonul inapoi la scoala (back to school) și te invit să-ți aduci aminte de orele care te stresau cel mai puțin. Pentru mine, cea mai puțin stresantă oră de la școală era ora de educație fizică. Era ora care mă motiva să mă dau jos din pat mai cu voioșie în unele dimineți, ora pentru care nu mă pregăteam de niciun fel și ora după care mă simțeam bine și sigură pe mine pentru că îmi depășeam aproape de fiecare dată câte o limită.

Să vă spun un lucru despre mine pe care nu cred că-l știți: am 1,52 metru înălțime. Cu alte cuvinte, sunt micuță, am fost mereu cea mai mică de înălțime din clasă. Nu m-a deranjat acest lucru, însă m-a făcut să înțeleg de la început că nu voi fi vreo mare sportivă și că nu voi bate recorduri, dar pot să dau tot ce pot la fiecare oră de sport. Această atitudine o am și acum, când merg la aerobic: nu sunt cea mai bună din sală dar fac cât pot eu de bine și de mult - și mereu mă simt mulțumită de mine.

Inapoi la scoala însemna, pentru mine, și înapoi la sport pentru că familia mea nu era prea sportivă în timpul nostru liber. Acum sunt și eu mamă și încerc să antrenez copiii mei în cât mai multe și diverse activități ce implică mișcare în aer liber (avem cel puțin o minge în portbagaj, nu se știe când avem ocazia să ne jucăm). Când eram la școală, am înțeles destul de repede că sportul nu este despre competiție ci despre sănătate. Terminam ultima maratonul de alergare pe terenul de sport (nu mai țin minte câte ture făceam), dar eram bucuroasă că terminam cu fruntea sus și picioarele funcționale. Profu' de sport mă felicita, asta țin minte!

Am avut un trening foarte frumos, cu un model mov-roze care îmi aducea bucurie de fiecare dată când îl purtam. Tricourile erau musai albe, simple, iar adidașii nu lăsau urme pe parchetul din sala de sport și nici nu alunecau pe terenul de sport.

Și acum am un echipament de sport de la Decathlon care-mi este drag, căci merg la sală de 2-3 ori pe săptămână, chiar și zilnic în săptămânile în care pot. Atunci când fac sport la sală sau ne jucăm în familie nu am nicio așteptare de la mine, decât să dau tot ce pot, să fac exercițiile cât mai corect, știu că nu sunt în competiție cu nimeni și chiar mă simt bine cu mine însămi la finalul orelor.

Sunt optimistă când spun că sportul va deveni modalitatea preferată de petrecere a timpului liber a majorității românilor, mai ales că echipamentele și accesoriile se găsesc la preț accesibil în magazinul de specialitate Decathlon.

Și pentru tine ora de sport era cea mai puțin stresantă? Ai amintiri frumoase de la orele de sport de la școală? ;-)

A inceput sezonul inapoi la scoala (back to school) și te invit să-ți aduci aminte de orele care te stresau cel mai puțin. Pentru mine, cea mai puțin stresantă oră de la școală era ora de educație fizică. Era ora care mă motiva să
Jul
16
2021

Obișnuiești să stai de vorbă cu tine în fiecare dimineață, în oglindă? Doar tu cu tine, fără să știe nimeni și fără să te simți cumva stânjenită că "vorbești singură"?

Dacă o faci deja, super! Mă bucur că te iubești și te respecți. Exact asta vei primi și de la oamenii din jurul tău.

Dacă nu o faci, îți propun să o faci începând de azi. Nu va ști nimeni, iar tu te vei simți mult mai bine cu tine însăți.

Iată propunerea mea de discuție, inspirată dintr-o postare a dnei Jada Pinkett Smith pe pagina ei de Facebook:

Te iubesc, fato! Mă iubesc! Sunt specială, valoroasă pentru mine. Sunt cea mai specială persoană pentru mine. Iar atunci când uit asta, cât de specială sunt pentru mine însămi, e ca și cum m-aș iubi mai puțin. De aceea îmi reamintesc asta în fiecare zi. Nimeni nu mă iubește mai mult decât mă iubesc eu însămi. Așa funcționează lumea asta, nu e nimeni de vină. Eu mă iubesc cel mai mult, îmi spun cele mai frumoase și pozitive cuvinte, mă respect și mă susțin cel mai mult pe lumea asta. Accept acest lucru și mă împac cu mine însămi. Îmi dau voie să mă iubesc, zi de zi, indiferent de ceea ce fac, gândesc și vorbesc. Mă iubesc!

Jada Pinkett Smith

Ce părere ai? Nu e greu, ai să vezi. Poate doar la început, însă senzația de ciudat se va dizolva după câteva zile.

Încearcă (multe persoane faimoase și educate practică această formă de iubire de sine) și spune-mi cum te simți.

(Sursa foto: https://unsplash.com/@dariusbashar)

Obișnuiești să stai de vorbă cu tine în fiecare dimineață, în oglindă? Doar tu cu tine, fără să știe nimeni și fără să te simți cumva stânjenită că "vorbești singură"? Dacă o faci deja, super! Mă bucur că te iubești
Jul
13
2021
FROOPT fructe si legume online pentru smoothie

Ce părere ai despre ideea de a mânca o masă (crud-)vegetariană pe zi, dintre cele 3 mese ale zilei, cel puțin pe perioada verii? Hai să vedem împreună de ce este o idee bună (pentru mine funcționează foarte bine de mai bine de jumătate de an).

Pentru o sănătate optimă, alimentația pe bază de fructe, legume și semințe sau nuci este cea mai bună alegere. Găsești multe resurse cu cercetări care susțin importanța alimentației vegetariene în combaterea diabetului de tip 2, a bolilor de inimă, reducerea presiunii arteriale și a colesterolului, ca să nu mai spun de reducerea greutății corporale. :joy:

O alimentație vegetariană (de post) nu este greu de adoptat, mai ales că, conform calendarului creștin ortodox, cam jumătate din an este format din zile în care se ține post. Astăzi este chiar mai ușor ca niciodată, căci există alternative pentru aproape toate alimentele non-vegetariene ce sunt chiar delicioase! Chiar și restaurantele oferă opțiuni de meniuri vegetariene. Vestea și mai bună este că există restaurante și cofetării 100% vegetariene și vegane în România ce îi încurajează chiar și pe cei mai mari iubitori de carne și brânzeturi să se sature cu o masă vegetariană.

Dieta crud-vegană duce vegetarianismul și mai departe, deoarece niciun aliment nu este gătit sau încălzit peste 47 grade Celsius. Încălzirea și gătirea alimentelor distruge o parte dintre nutrienții și enzimele naturale, ceea ce nu este un lucru bun căci enzimele sunt benefice pentru digestie și susțin lupta împotriva bolilor cronice.

Alimentația crud-vegană este vegetariană (de post), fără zahăr adăugat și fără gluten în mod natural. Fructele, legumele și semințele crude vor aduce un mare aport de vitamine, minerale, fibre și fitochimicale. Fructele și legumele satură foamea și au puține calorii, ceea ce va duce în mod natural la scăderea în greutate. Cantitatea mare de enzime înseamnă că digestia mâncării va avea loc mult mai ușor, mare parte din energia corpului fiind direcționată către vindecare și echilibrare.

Unul dintre marile secrete ale alimentației este că nu este necesar să mănânci 100% numai alimente crude pentru a culege beneficiile acestui tip de dietă. Poți decide să mănânci o masă complet raw-vegană sau vegetariană pe zi și vei observa destule beneficii cât să continui așa pe termen lung. Acea masă formată din legume și/sau fructe îi va oferi corpului tău o pauză de la digestia greoaie a alimentelor de origine animală. O masă crud-vegetariană contribuie la creșterea cantității de fructe și legume mâncate zilnic (mai ții minte sfatul cu 5 porții de fructe/legume pe zi?) ceea ce nu poate fi decât un lucru bun (pentru un tract digestiv sănătos).

Chiar dacă mănânci o cantitate mai mare până te saturi, o masă formată numai din legume și/sau fructe îți va aduce mai puține calorii, mai multe fibre și mai mulți nutrienți - lucru foarte important pe termen lung pentru corpul tău. :joy:

FROOPT fructe si legume online pentru salate

Așadar, ce e de făcut pentru a adăuga o masă vegetariană, de preferință crudă, la stilul tău alimentar zilnic? Cel mai simplu mod, verificat de mine și confirmat de alții, este să începi ziua cu această masă vegetariană: un smoothie de fructe și/sau legume, sau un platou generos cu fructe ori o salată cu legumele tale preferate crude (inclusiv semințe și nuci). Smoothie-ul este o băutură/ fel de mâncare preferat de multă lume, de aceea a început să fie oferit de restaurante, baruri, cafenele, ceainării, hoteluri turistice etc. Micul dejun este cel mai ușor de preparat acasă, iar fructele/legumele sunt exact ce trebuie corpului după trezire. 

Este posibil să observi, așa cum am făcut și eu, că un smoothie de dimineață, deși nu poftești la el și nici nu crezi că te hrănește în vreun fel, te va hidrata, îți va ține de foame câteva ore și îți va tăia orice poftă de carbohidrați, carne,k brânză etc. Tot ce ai de făcut este să găsești 4-5 rețete pe gustul tău, să te aprovizionezi bine din oferta de fructe și legume online și să fii sigură că meriți tot ce e mai bun din generozitatea Mamei Natura. :joy:

Dacă nu-ți place deloc să bei smoothie sau nu vrei să schimbi ritualul tău de dimineață, sunt alte opțiuni pentru o masă crud-vegană: pregătești dimineață un smoothie pentru masa de prânz sau mai devreme, ori alegi pentru masa de prânz o salată bogată din legume proaspete alături de un avocado (vei avea nevoie de puțină grăsime pentru energie).

Sau, și mai bine, dimineața bea un smoothie de fructe (ori mănâncă fructe proaspete pe săturate) - nu trebuie să renunți la cafea :cafea: - , la prânz mănâncă ce-ți poftește inima (ori creierul), iar seara servește-te cu o salată de legume proaspete, cu dressing clasic sau un sos vegetarian pe bază de tahini.

Eu am adoptat acest stil de alimentație și am observat beneficii cam după o săptămână. Acum că știu care este miza (sănătatea și starea mea de bine, plus acea strălucire a pielii-părului-tenului), nu mai trebuie să joc cartea Voinței de Fier ci să îmi reamintesc că fructele și legumele fac parte din abundența pe care mi-o oferă Mama Natură zi de zi.

Deci, ce părere ai despre propunerea mea de a avea o masă vegetariană pe zi, zi de zi? 

Ce părere ai despre ideea de a mânca o masă (crud-)vegetariană pe zi, dintre cele 3 mese ale zilei, cel puțin pe perioada verii? Hai să vedem împreună de ce este o idee bună (pentru mine funcționează foarte bine de mai bine de jumăta