Salutare! In calitate de sotie si mama a doi copii, gestionarea rufelor si a hainelor are loc zilnic si imi ocupa mult timp. Prea mult timp, zic eu, pentru ca ma ocupam numai eu de asta, pana recent. Si nu este corect sa imi asum eu toata responsabilitatea pentru toate rufele familiei. Si cand zic rufe ma refer la hainele care trebuie date la spalat, sunt date la spalat, sunt spalate, sunt uscate si stranse, apoi sunt puse la locul lor. Cand m-am maritat si am decis sa am o familie cu copii, nu m-am abonat la rolul de spalatoreasa si menajera. In niciun caz! Si nicio femeie nu cred ca isi doreste sa isi asume 100% acest rol, decat daca ea insasi ia aceasta decizie si se informeaza asupra consecintelor pe care si le asuma. Sotiile si mamele nu sunt menajere! Ele organizeaza aceasta parte a traiului in aceeasi casa, dar asta nu inseamna ca trebuie sa faca ele totul. Eu una m-am saturat de atatea rufe si haine si ordine si am decis sa nu mai port totul pe umerii mei. Eu mi-am pus totul in cap (mare prostie rolul asta de sacrificiu), acum eu imi dau jos totul de pe umeri si impart cu membrii familiei care sunt destul de mari (sotul si fata) sa faca cate ceva prin casa. Cu totii suntem responsabili pentru bunastarea noastra, inclusiv pentru starea hainelor pe care le purtam. M-am gandit mult cum sa impart atributiile legate de spalatul rufelor cu restul familiei. Si nu mi-a fost greu, pentru ca imi este clar ce trebuie sa poata faca un adult sau un copil ce primeste educatie acasa. Iata obligatiile membrilor familiei: - sa puna hainele murdare in cosul de rufe din baie (nu pe jos in baie, nu pe langa cos, nu aruncate prin casa in speranta ca le ridica mami si le duce la spalat). - sotul sa ma ajute la stransul rufelor de pe sarma (pentru ca este mai inalt decat mine si nu trebuie sa se mai urce pe scara) sau fata sa ma ajute atunci cand ii cer asta. - sa isi impatureasca fiecare partea lui de haine, asa cum considera ca trebuie sa fie aranjate frumos (fiecare cu metoda lui, caci fiecare are dulapul lui organizat dupa bunul plac). - sa isi puna fiecare hainele in dulap, pe categorii (deja sunt aranjate asa). Cum ti se pare asta? Ceva complicat si nerezonabil? Daca un adult nu este in stare sa-si tina hainele in ordine sau nu stie ce are de facut cu ele odata ce sunt murdare, e cazul sa-si asume aceasta responsabilitate si sa invete. Eu una nu vreau sa am copii care nu stiu sa-si ingrijeasca hainele si depind de altii sau, mai rau, sa-si cumpere haine noi cand nu mai au nimic curat in sifonier (iti aduci aminte de scena din Teoria Big-Bang, nu?). Am si eu obligatiile mele: - ma ocup de hainele baiatului mic, care e mult prea mic pentru aceasta activitate - ma ocup de rufele ce tin de casa (lenjerii de pat, prosoape etc) - sortez hainele din cosul de rufe - le spal in masina de spalat - sunt atenta sa nu le stric la spalat (mai verific etichetele din cand in cand) - le pun la uscat pe balcon - le strang dupa ce se usuca (daca nu o face sotul) - le impart in categorii pentru ca fiecare sa se ocupe de partea lui (ii anunt din timp ca diseara sau maine dimineata, de exemplu, ne vom ocupa de hainele curate) - duc la spalatoria ecologica hainele pe care nu le pot spala in masina de spalat; le si iau, daca nu ii este mai usor sotului cand merge cu masina - daca este ceva de calcat, vreau sa fiu anuntata in timp util si nu cand ne imbracam ca sa iesim din casa; in aceasta situatie, fiecare isi calca singur hainele si-si asuma lipsa de organizare si comunicare - cumpar detergenti si balsam si alte chimicale necesare spalarii Pana aici, toate bune, nimic prea complicat. Insa exista si o parte complicata, nu puteam scapa de ea: este vorba despre pregatirea hainelor pentru spalat. Daca are cineva impresia ca da o haina jos si o arunca direct la spalat, greseste. Sunt si aici cateva reguli de respectat, ca sa ne fie bine pe parcurs: - toate buzunarele cu fermoar sunt inchise - toti nasturii sunt inchisi (camasi, pantaloni etc) - sosetele sunt intinse, nu stranse; atentie atunci cand se poarta 2 perechi de sosete --> se scot una din alta (da, exista si cazuri de acest fel) - se scoate cureaua de la pantaloni - toate buzunarele sunt verificate de catre persoana care a purtat haina - ce este rupt si nu mai poate fi reparat, se arunca (sau se spala si pastreaza pentru confectionarea de haine pentru papusi); in niciun caz nu se da la spalat in ideea ca o arunca mami la gunoi ca mie imi este mila. Toate aceste reguli sunt de bun simt si se bazeaza pe respectul reciproc in cadrul familiei si asumarea responsabilitatii pentru lucrurile care ne apartin, inclusiv hainele. Nicio femeie nu este obligata sa faca lucruri in locul membrilor familiei, decat daca isi doreste cu adevarat acest lucru si crede ca sacrificarea timpului si energiei personale conteaza in vreun fel pentru ei. Aceasta este metoda mea - am numit-o Metoda Dani - si o consider destul de echilibrata in contextul familiei mele. Pe parcurs voi face modificari, daca va fi cazul. Mi-ar placea mult sa imi spui parerea ta cu privire la acest subiect. Cum este acum la tine in familie? Cum ti-ai dori sa fie?