Regula de baza in moda azi? Nimic mai simplu: sa nu existe nici o regula. Stiu, pare ca asa a fost dintotdeauna. O masinarie complicata, cu o dinamica ametitoare, ce n-a reusit niciodata sa-si pastreze forma mai mult de sase luni. Iar azi, ce-i drept, nici macar pentru o saptamana.

Sta chiar in natura modei sa fie maleabila, sa raspunda cu entuziasm la schimbari. Insa, mai mult ca oricand, moda trece azi prin metamorfoze ce nu par a fi efectele unor tendinte sezoniere. Totul este pus sub semnul intrebarii: traditia, calendarul prezentarilor, momentul in care hainele ar trebui livrate in magazine, autoritatea specialistilor din domeniu, chiar si insasi existenta acesteia. Dominatia retelelor de socializare (si modul in care consumatorul devine unicul arbitru al gustului – plus familia Kardashian & their minions din intreaga lume) a creat reflexe care incep sa aiba repercusiuni tot mai grave asupra unui domeniu la implozia caruia asistam live zilnic. Frecventa naucitoare cu care departamentele de creatie sunt nevoite sa conceapa colectii, cultura remixului, a colajului, a eternei intoarceri la arhive, imprumuturile tot mai dese din munca altor designeri, influentele din street style – toate acestea au dus inevitabil la o diminuare majora a creativitatii si calitatii produselor si la bulversarea totala a clientului (si a designerilor deopotriva). Si, contrar asteptarilor, la o crestere aproape obscena a preturilor. Asistam la o amnezie colectiva, in care branduri lansate ieri isi insusesc lookuri intregi realizate de case cu traditie, iar o lume intreaga le celebreaza inovatia si geniul. Iar presa intretine aceasta confuzie in speranta c-o sa supravietuiasca tsunamiului. Daca nu-i poti invinge, alatura-te lor. Well …

Fireste ca exista in continuare branduri care produc colectii fantastice (Prada!), iar in acest sezon ne-au fost livrate suficiente piese to die for – ah, trenciurile de la Céline si costumele din denim indigo de la Calvin Klein! De la nuantele pastelate care au luat cu asalt podiumurile la stralucirile metalice si de plastic omniprezente, sau de la aplicatiile de pene la modul ultrajucaus in care designerii au reinterpretat piese din repertoriul clasic, precum fustele-creion sau trenciurile, totul a vorbit despre optimism si joie de vivre. Totusi, desi inca reusesc sa puncteze la capitolul dezirabilitate, designerii par sa ramana pe teritorii cat mai safe. Poate ca eliberarea de traditie si refuzul regulilor dupa care industria inca mai functioneaza vor aduce idei proaspete, iar acest boost de creativitate despre care toata lumea vorbeste (Michele, Gvasalia etc.) se va transforma intr-un nou inceput. Poate chiar trebuie ras totul si construit pe o fundatie noua. Dar cum arata aceasta si cine e responsabil pentru ea? Desi pare ca traim zorii unei noi epoci in moda, ma tem ca suntem martori doar la ultimele zbateri ale unei lumi deja vechi, care nu-si mai este de ajuns, care vrea tot mai mult chiar cu pretul propriei sale disparitii. Istoria modei se opreste aici.

La un zoom in, industria modei din Romania pare la ani-lumina distanta de tot ceea ce este actual, de orice conversatie care anima scena internationala. Fireste, atunci cand o putem localiza, caci are prostul obicei de a fi de negasit. O mult prea zgomotoasa absenta. Dupa ani in care s-a incercat timid si fara succes alinierea la tendintele de gust si business ce pun in miscare o industrie atat de profitabila oriunde este sustinuta prin initiative guvernamentale – sau prin asocieri private ce folosesc o masa critica de profesionisti –, senzatia de spatiu de dincolo si de ghetou este mai apasatoare ca oricand. Exista mai putine discutii despre moda romaneasca in prezent decat in ​oricare alt moment din memoria mea. Duse sunt dilemele legate de clientul din Romania – cine este? cum traieste? ce ar purta? –, productie, buying, modelul de business potrivit pietei locale. Sau poate avem aceste raspunsuri si nu reusim sa ne obisnuim cu peisajul care ni se dezvaluie? Putem sa ne pacalim singuri folosind discursul deja clasic despre specificul locului, lipsa de obisnuinta a clientului roman de a consuma design made in Ro, filosofiile neomarxiste de buzunar prin care se viseaza moartea capitalismului desuet – cat de ridicol! Semnele au fost in fata noastra pentru multa vreme, insa am preferat sa nu le observam. Inainte de toate, prin lipsa unei scoli de design care sa pregateasca tinerii sa devina autonomi si competitivi pe o piata globalizata (nu ca ar excela pe cea locala). Iar inainte ca acestia sa stapaneasca arta deconstructiei, filosofia, politica, sa stie sa faca haine. Atunci cand isi face simtita prezenta, moda romaneasca este oversized, overlayered, over-the-top. Copii palide si foarte tarzii ale tendintelor de pe pietele mari, un buchet de atitudini care mai de care mai alternative si mai comice. Haine de scena, de Instagram, de Facebook, de orice altceva decat pentru viata reala, acolo unde femeile au nevoie sa se simta empowered de ceea ce poarta la birou, pe strada, la petreceri in familie, nu in isteria din online. En fin …

Foarte putinele exceptii nu fac decat sa intareasca status quo-ul. Yin-ul acestui yang sunt afacerile cu produse nisate, atelierele, care reusesc sa supravietuiasca bazandu-se pe o clientela restransa si o mica retea internationala de magazine. Acolo palpaie firav speranta. Mai mult ca oricand, mesajul pare sa fie acela ca moda trebuie sa fie ceva cu adevarat special, fie ca vorbim despre originalitatea – si noutatea! – conceptului din spate sau despre calitatea exceptionala a produsului final. Intr-o lume in care complexa si puternica masinarie fast fashion reuseste sa recreeze extrem de repede si la preturi aproape imbatabile ceea ce a fost prezentat pe podiumuri (uneori la doar doua saptamani distanta), diferentierea dintre cele doua lumi este vitala, iar creativitatea este cheia.

sursa: editorialul lui Andrei Iovu, redactor-sef al revistei

A apărut noul număr din După Afaceri Premium. Vă invităm să citiţi despre femei, dar nu oricum, ci văzute prin ochii bărbaţilor

Cea mai importantă lecţie pe care bunica i-a oferit-o mamei a fost să nu depindă niciodată financiar de un bărbat. „Să câştigi propriii tăi bani ca să nu fi niciodată nevoită să ceri atunci când vrei să-ţi cumperi o rochie nouă.“ Aşa suna sfatul care la vremea respectivă era cumva revoluţionar.

Astăzi este deja o lecţie „fumată“ ar spune mulţi, în contextul în care Angela Merkel este la al patrulea mandat de Cancelar al Germaniei, cea mai puternică economie din Europa. Iar Mary Barra, un nume care poate la prima vedere nu spune prea multe, este de patru ani CEO al General Motors, un gigant din industria auto cu afaceri anuale de peste 165 mld. dolari. Şi franţuzoaica Christine Lagarde ţine în mână finanţele mondiale din poziţia de managing director al FMI.

Dar bunica, bunica mea a fost casnică. S-a ocupat să îşi crească cei patru copii – mama şi trei băieţi. Aşa că pentru ea visul a fost simplu. Mama trebuia să studieze (şi a făcut-o) şi să fie independentă financiar (şi este).

În 2018, la mai bine de 40 de ani de la povestirea de mai sus, femeile deţin unele dintre cele mai importante poziţii din societate. Sunt lideri în domenii care anterior erau guvernate de bărbaţi. Câştigă anual milioane de euro cu sudoarea frunţii proprii. Şi cu toate acestea, unele reprezentante ale sexului frumos ar zice că se poate şi mai bine. Ba chiar ar fi deranjate că le-am numit aşa, reprezentante ale sexului frumos. E adevărat că întotdeauna se poate mai bine. Ba chiar mult mai bine dacă ne gândim că sunt ţări în lume unde femeile nu au încă drept de vot. Unele sunt comparate (ca rang în societate şi ca poziţie în interiorul familiei) cu electrocasnicele sau cămilele. În continuare drumul este lung şi anevoios deşi progresul este remarcabil. Acum doar un secol femeile nu aveau drept de vot. Şi acesta este doar un exemplu.

Sunt o susţinătoare a drepturilor femeilor, a egalităţii de şanse în general, dar trebuie să recunosc că nu m-am identificat niciodată cu radicalizarea unor concepte. Discriminarea pozitivă – indiferent de caz – este, până la urmă, tot o formă de discriminare. Nu ne putem bucura de succesul unei femei doar pentru că este femeie dacă ea nu are în spate meritele care să o recomande.

Feminismul nu este o modă. La fel cum nici vegetarianismul nu ar trebui să fie.

sursa: Cristina Roşca, Editor-şef După Afaceri Premium, pentru da.zf.ro

Începe primăvara cu noul număr VIVA! de martie. Ți-am pregătit o copertă super HOT cu Monica Bârlădeanu, care a lăsat deoparte visul hollywoodian și viața plină de glamour, pe care o trăiește la Los Angeles, pentru… a se redescoperi pe sine și a-și testa valorile într-un cadru extrem de incomod. Prin ce schimbări a trecut Monica Bârlădeanu și cum au marcat-o? Am aflat totul chiar de la ea, într-un interviu exclusiv VIVA!

Pe Liviu Teodorescu îl știe o țară întreagă, însă pe iubita lui prea puțini o cunosc. Se iubesc din liceu, iar împreună formează un cuplu discret, plin de umor, duioșie și puțină… gelozie. Descoperă un interviu exclusiv cu Liviu și Iulia, femeia care i-a fost alături de-a lungul ascensiunii sale artistice.

Numele lui Carmen Brumă e sinonim cu pătrățele, alimentație sănătoasă și sport. Pentru că multe femei au găsit în ea un sfătuitor de nădejde, de câțiva ani studiază serios tot ce înseamnă stil de viață sănătos. În VIVA! de martie, Carmen Brumă ne-a dezvăluit care sunt obiectivele pe care și le-a propus pentru anul acesta. S-ar putea să te includă și pe tine.

La 64 de ani are totul: este cea mai bogată femeie de culoare din lume, dar și cea mai influentă. E om de televiziune, actriță, scriitoare, filantroapă. Ce-i mai lipsește lui Oprah? Unii spun că… președenția Statelor Unite! Află povestea neștiută a reginei talk-show-ului!

Iar pentru că tot am intrat în prima lună de primăvară, ți-am pregătit 66 de idei de cadouri cool pentru femeile din viața ta.

VIVA! de martie este disponibilă, din 2 martie, la chioșcurile de ziare din București și din țară. Îți facem cadou o mască de păr Loncolor, pe care o poți primi împreună cu revista pentru numai 12.99 lei.

sura: viva.ro

@ Alina:
Esti fantastica! Si foarte rabdatoare. Eu nu as fi facut aceste calcule, de aceea ma bucur ca le-ai facut tu.
Pe factura din colet se va vedea valoarea abonamentului pe 3 luni la revista Marie Claire, asa a fost pana acum.

@Vera:
Si eu cred ca il vom primi repede, sa fie si surpriza de 8 Martie.
Abia astept! Voi tine produsele aproape de mine, ca sa le consum cat mai repede.