PAREREA MEA

M-am enervat. Data viitoare stiu mai bine.

Bune maniere in supermarketIntr-una dintre serile trecute, m-am enervat. Am fost la cumparaturi si m-am enervat. Am gasit tot ce mi-am dorit si m-am enervat. Era putina lume la casele de marcat (caci era sfarsit de program) si tot am plecat suparata de acolo. Am primit si complimente gratuite – “Uite doamna draguta ne lasa sa trecem in fata” – si m-am enervat si mai tare. Asta pentru ca femeia care mi-a aruncat aceste vorbe in timp ce se strecura pe langa mine nu m-a intrebat daca o las in fata mea si a restului de persoane din spatele meu, nu s-a uitat in ochii mei in timp ce vorbea despre mine, nu a asteptat sa raspund, nu si-a justificat gestul, nu si-a cerut scuze.

Nu m-am enervat si suparat pe doamna respectiva. Ea atat a stiut sa faca, atat a dus-o capul in seara aia. Probabil nu a vazut ca Ruxandra era rupta si topita de oboseala si statea rezemata de mine. Probabil nu a vazut ca sotul era cu bebelusul in brate si il tot plimba ca sa il linisteasca caci era agitat, nu avea chef de stat pe loc sau vroia la somn.

M-am enervat si m-am suparat pe MINE pentru ca nu am luat atitudine. Ruxandra m-a intrebat cu voce tare “De ce doamna aia a intrat in fata noastra?” Nu am stiut sa ii raspund, caci eram deja furioasa. Adica am stiut CE sa ii raspund, insa conditionarea mea din trecut – nu deranja oamenii, nu supara oamenii, stai cuminte in banca ta, cine esti tu ca sa iti spui parerea? etc etc – s-a activat instant. Nu mi-am luat singura apararea pentru ca nimeni nu mi-a luat vreodata apararea, nu stiu cum este acest sentiment.

Acum cand ma gandesc in urma la acel moment, ma si amuza naivitatea mea dar ma si enerveaza slabiciunea mea. Stiu ca degeaba imi invat copiii diverse principii daca nu le si aplic in fata lor. Atunci am avut o ocazie foarte buna de a educa prin exemplu si am ratat-o. Evident, va veni alta ocazie la care sper sa fiu mai puternica (adica mai pe faza).

Nu am nimic cu batranii si pensionarii. Insa varsta nu le da dreptul sa se poarte urat, fara respect. Aveam de cumparat 2 produse, se putea duce la casa prioritara sau alta casa unde era mai putina lume ori era tolerata intrarea ei inaintea altora. In urma ei, dupa ce a achitat produsele si sotul ei i s-a alaturat (trecuse si el de noi fara sa zica nimic), am bombanit eu ceva, insa degeaba, m-a enervat si mai tare situatia.

Acum si aici ii pot raspunde Ruxandrei: “Doamna aceea, impreuna cu sotul ei, a intrat in fata noastra presupunand ca nu avem nimic impotriva acestui gest. A presupus ca daca are doar 2 produse de cumparat, asta ii da dreptul sa se bage in fata. A mai presupus ca lumea o iarta pentru gest pentru ca este mai in varsta decat restul oamenilor de la coada. Insa doamna a presupus gresit. Ea doar isi vede de propriul interes si nu ii pasa ce simte lumea fata de gestul ei. Doar pentru ca mi-a spus ca sunt o “domnisoara draguta” asta nu inseamna ca si sunt. Dupa cum ti-am mai spus, cuvintele altora – urate sau frumoase – nu au legatura cu ceea ce esti tu sau cu viata ta. Singura iti faci viata cum vrei, nu dupa cum spun altii. Nu sunt nici domnisoara nici draguta (cel putin nu in acest moment, cu sensul de amabila).”
(Doamna respectiva ar fi avut in fata doar 2 persoane daca s-ar fi asezat la coada in loc sa se bage in fata mea.)

Urasc sa imi fie fortata mana, sa puna altii cuvinte in gura mea (chiar si pozitive), sa faca presupuneri despre mine, sa ma eticheteze. Dar asta e o nimica toata pe langa faptul ca nu am luat atitudine, ca nu am vorbit, ca nu am zis nimic. Tocmai eu, care o invat pe fiica-mea sa se exprime mereu, sa isi ia apararea, sa nu stie de frica sau rusinea altora.

Urmatoarea lectie pe care trebuie sa o pun in practica este sa invat cand si cum sa spun NU. Acum incerc sa repar greseala facuta in fata copilului meu si fata de mine.

Tu ai avut parte recent de vreo experienta asemanatoare? Ce ai invatat din ea?

1
  • Lasa un comentariu
Lasa un comentariu la acest articol sau un trackback de pe site-ul tau.
You can leave a comment, or trackback from your own site.
-->
Ți-a plăcut articolul? Votează-l!
Prinde și noutățile pe e-mail!

 

libris.ro answear.ro carturesti.ro

Adresa ta de e-mail rămâne confidențială. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *.

:bye: 
:good: 
:negative: 
:scratch: 
:wacko: 
:joy: 
B-) 
:heart: 
:rose: 
:whistle: 
:yes: 
:cry: 
:mail: 
:( 
:unsure: 
;-) 
:star: 
:) 
;;) 
:ruj: 
:sos: 
O:-) 
b-( 
>:/ 
:-@ 
:cafea: 
:-?? 
[-( 
\\:D/ 
$-) 
:rom: 
;)) 
:-j 
:!! 
:idee: 
:admir: 
:-* 
:^o 
:)) 
L-) 
:lost: 
:-B 
%%- 
%-( 
^:)^ 
:wrong: 
:)>- 
:secret: 
[-O< 
:happy: 
:interzis: 
:shop: 
:scris: 
:econom: 
:urari: 
 
Acest articol are 7 comentarii aprobate până acum.

@ Kria:
Bine ai facut!
Data viitoare o sa stiu si eu ce am de facut. De fapt, stiu ce am de facut, doar ca m-am blocat si nu am zis nimic.

Uite eu am facut exact opusul: eram la coada in Kaufland, destul de aglomerat, inclusiv la cea destinata parintilor cu copii si a venit o tipa cu o sticla de fairy ca sa nu mai stea la coada si sa o las in fata si i-am zis ca si eu stau la coada cu copil mic desi e o casa prioritara si nu m-am bagat in fata! (era fix randul meu dar asa am impuscat 2 iepuri: aia din fata mea care nu terminasera cumparaturile au bagat capul in pamant si nu stiau cum sa plece mai repede iar doamna asta nu a intrat in fata mea). Intr-un final am vazut ca la nici o coada nu i s-a permis sa intre in fata asa ca a lasat produsul unde a apucat si a iesit. Pana se ruga la 5 case, statea la o coada si il cumpara!

Alina, Constanta

Am pastrat ce era mai bun pentru final.
Vi s-a intamplat vreodata sa ajungeti acasa cu un produs ambalat si sa constatati ca ambalajul era rupt sau dopul desigilat?
Mie da. Si a trebuit sa arunc produsul la gunoi.
Ati observat vreodata prin hypermarket-uri persoane care desfac un produs, mananca sau beau si apoi abandoneaza ambalajul pe raft? Sau persoane care baga mana in cutiile cu produse varsate (vrac) si baga in gura si apoi iar baga mana si apoi nu mai cumpara?

Eu am observat. La inceput nu ziceam nimic, mi-era rusine. Apoi am inceput sa fac observatie: “Sa stiti ca nu aveti voie sa consumati produse in magazin, decat dupa ce le achitati.” Politetea nu a avut succes, am primit raspunsuri de felul urmator: “Esti o nesimtita!”, “Ce te **** pe tine?” sau doar o privire plina de dispret si continuarea activitatii de desfacere a oualor de ciocolata pentru a fi ingerate.

Apoi am abordat o alta tactica, am zis pe un ton ridicat aratand cu degetul “Hotul, hotul! Ia uitati cum fura bomboane!”. Asta a fost o idee proasta la care am renuntat rapid pentru ca oricum nu s-a sesizat nimeni si nu am facut decat sa atrag atentia asupra mea, nu asupra celui care baga in el. Am incercat chiar sa fiu si eu lipsita de maniere si sa spun mai mult pentru mine, dar cu voce tare “Hmm ce nesimtit/a!”, dar nici asta nu a avut nici un efect.

Asa ca am ajuns la versiunea cea mai buna cred eu. Ultima oara cand am vazut “o doamna” ca baga mana la alunele varsate fara manusa de protectie si fara intentia de a cumpara, m-am dus la supraveghetorul de magazin si i-am povestit intamplarea. Acesta mi-a zis ca nu are cum sa faca el educatie oamenilor si ca exista pierderi de mii de lei lunar pentru produsele varsate, ca toate aceste pierderi sunt adaugate la pretul produselor si ca si el a observat de multe ori cum oamenii baga direct mana si raspandesc microbi in loc sa foloseasca paletele sau manusile de plastic, dar ca nu are ce sa le faca.
I-am zis ca ar putea incepe sa le faca observatie, sa dea mai des prin statie “Consumul de alimente interzis…”, sa puna pe fiecare cutie cu varsate poze sugestive ca nu au voie sa bage mana.
Poate daca ar fi mai multe persoane care sa faca plangeri in genul celei pe care am facut-o eu, ar lua si hypermarket-urile masuri.
Pana atunci, eu nu mai cumpar produse varsate si verific ambalajele de fiecare data.

Voi continua sa imi spun parerea, chiar daca nu mi-o cere nimeni, dar voi incerca sa nu ma mai agit atat de tare pentru ca in prezent ma enervez si ma stresez de fiecare data cand vad faze de genul acesta. Nervii si frustrarile le tin in mine, dar cine stie… poate intr-o zi mi se va umple paharul si voi deveni violenta cu urmatoarea baba care ma loveste sau cu urmatorul cocalar care-si baga labele la alune.

Alina, Constanta

Au fost multe intamplari la care nu am reactionat in nici un fel. Nu am reactionat pentru ca eram mai tanara si mai rusinoasa si chiar nu stiam cum sa reactionez. Inca nu stiu exact cum ar fi mai bine sa tratez nesimtirea altora.

Spre exemplu, mi s-a intamplat sa fiu la cumparaturi in supermarket si sa fiu lovita, imbrancita sau calcata pe picioare cu caruciorul de catre persoane de varsta a treia. Niciodata de catre tineri. Tinerii se pare ca pot fi mai atenti. Si culmea, nu am primit nici un fel de scuze, desi eu am scos un “Au!” si am facut contact vizual cu cel/cea care impingea caruciorul.
A fost ca si cum batranii astia au impresia ca lor li se cuvine respectul meu doar pentru ca au trait mai multi ani ca mine si se cred indreptatiti sa dea peste altii fara sa isi ceara macar scuze.
Sincer nu stiu nici acum cum ar fi corect sa procedez? Sa le atrag atentia sau sa le dau si eu un carucior peste proteza.

Pe bune, nu doream decat sa spuna “Scuze!”, atat. Si eu as fi raspuns cu “Nu-i nici o problema!”…

Mi s-a intamplat ca diverse persoane sa se bage in fata mea la coada, de cele mai multe ori nu am zis nimic pentru ca nu-mi plac altercatiile si decat sa pierd energie explicand ca era randul meu, am preferat sa stau mai mult timp la coada. Desi cred ca pe viitor, voi spune respectuos ca era randul meu, poate respectiva persoana va intelege fara sa fie agresiva.

Alta data eram la coada, dar inca nu am apucat sa-mi pun produsele pe banda, banda era una scurta si asteptam sa se faca mai mult loc inainte sa pun produsele. Se aseaza in spatele meu un barbat cu sprancene tatuate care vede banda libera si isi pune el produsele pe banda. Eu atunci am luat un despartitor, l-am pus in fata produselor lui si m-am grabit sa-mi pun si eu produsele mele in fata alor lui ca sa nu existe confuzii. Probabil sprancenatul avea chef de cearta si s-a apucat sa-mi spuna ca sunt nervoasa si sa comenteze tot felul de chestii, dar eu eram atat de obosita in seara aceea ca nu l-am bagat in seama. Cand a vazut ca eu nu-i raspund, i-a zis logodnicului meu ca si-a luat o frustrata nervoasa si cate si mai cate. Chiar nu aveam energie pentru o asemenea sceneta asa ca am lasat-o balta.
Pana la urma cred ca asta este atitudinea pe care as fi avut-o si daca nu eram obosita sau poate as fi facut si eu o gluma pe seama sprancenelor lui ca prea o cauta cu lumanarea.

Casierul nu are nicio obligatie sa gestioneze nesimtirea altora. El/ea este atenta(a) la marfa scanata, la bani, carduri, bon, card de pucte, rest in bani etc etc. Ar fi si culmea sa cer casierului sa-mi gestioneze neputinta mea de a spune NU altei persoane, de a-mi lua apararea cand nici macar eu nu sunt in stare sa spun ceea ce simt si gandesc. Nu mai suntem copiii sa-i param pe altii dar suntem adulti sa luam pozitie si sa ne spunem parerea.
Nu cunosc nicio casiera ca sa ii pun cateva intrebari legate de aceasta situatie.

@ Alina: Chiar ar fi interesat sa ne povestesti din intamplarile tale, cu accent pe ceea ce ai simtit si cum crezi ca ar fi trebuit sa procedezi. Ca sa invatam cu totii din experienta altora.

Alina, Constanta

Cat de bine te inteleg! In timp ce citeam ma si imaginam in situatia in care ai fost tu, de mai multe ori, de cele mai multe ori reactionand la fel, umplandu-ma de nervi, dar fara sa pot sa-mi exprim dezaprobarea sau nemultumirea.

In primul rand, casierul nu cred ca urmareste atent cine se baga in fata altora si nu cred ca exista un protocol bine stabilit legat de ce ar trebui sa faca in situatia aceasta. In schimb, cred ca le este impus casierilor sa nu intre in altercatii cu clientii, sa nu le vorbeasca urat sau sa le raspunda la jigniri. De multe ori am asistat la bivoli injurand casiera, iar aceasta stand pasiva.

In al doilea rand, mi s-a intamplat in timp ce stateam la coada sa fiu rugata sa las o persoana cu 1-5 produse sa treaca inaintea mea, desi si eu aveam acelasi numar de produse. Am acceptat cu zambetul pe buze, mai ales ca mi-e greu sa spun NU cand cineva ma roaga frumos. Dar in acelasi timp ma gandeam ca eu nu as ruga pe nimeni sa-mi faca o asemenea “favoare”, mi-as calcula timpul de stat la cumparaturi asta incluzand si timpul de stat la coada si nu inteleg cum de altii au impresia ca timpul lor este mai pretios decat al meu.

Am un sac intreg de intamplari de genul acesta din super si hypermarketuri si daca aveti curiozitatea sa le aflati, va rog sa-mi ziceti ca eu de abia astept sa ma “descarc”.

neli

Eu consider ca si casierul are un rol important în a gestiona astfel de situaţii. Ar trebui să se asigure că persoana respectivă are acordul celorlalte persoane.