Cand esti student si pleci de acasa, incerci sa nu te atasezi prea mult de spatiul in care ajungi sa locuiesti. Primesti o camera la camin, stai cu chirie, iti mai vizitezi colegii ce locuiesc in oras – toate aceste spatii nu vrei sa devina familiare, ci doar spatii ca oricare altele, cu functionalitati ce se adreseaza direct nevoilor. Caci spatiul aproape de sufletul tau este unul singur: casa parinteasca. Acolo revii in fiecare weekend, la inceput. Apoi mai rar, caci sigur se ivesc ocazii de a merge la petreceri sau ai un iubit/iubita cu care petreci weekend-urile.

Cand am terminat cu studentia si am avut apartamentul meu, mi s-a parut un mare pas. Era casa mea, pe care o puteam aranja si personaliza dupa bunul plac. Dintr-o data, m-am trezit in postura de a avea propriul cuib, pentru care eram responsabila. Fiecare decizie pe care o luam cu privire la amenajarea apartamentului reflecta o parte din mine. Mi-am dat seama de asta cand am realizat ca replichez parti din casa parinteasca, cu modificari pe care le faceam dupa cum vroiam eu. A fost o adevarata placere sa-mi decorez casa dupa bunul plac, fara sa ciuruiesc bugetul, mai ales ca pe vremea aceea nu venise Ikea in Romania. Dar exista magazinul de materiale de constructii si finisaje Arabesque, cu vechime din 1994, de unde mi-am luat cam toate materialele pentru renovat. Cam asa sunt eu, odata ce imi place un magazin, cumpar de acolo tot ce-mi trebuie, ca mi-a castigat increderea si fidelitatea. In plus, ajung sa-i cunosc oferta foarte bine iar echipa stie ca cer mereu detalii si informatii suplimentare.

In timp, am ajuns sa am pretentii tot mai mari in legatura cu casa in care locuiesc. Cand ajung acasa de la munca sau din weekend-urile in care sunt plecata, vreau sa gasesc curatenie, ordine, caldura si aer curat. Vreau sa am impresia ca am intrat intr-un apartament prezentat intr-o revista, dar totusi sa fie casa mea, primitoare si … normala. Vreau sa se simta un parfum discret, sa ma relaxez imediat ce pasesc pe parchetul laminat fin si cu aroma de cabana de munte (nu mi-a fost usor sa aleg dintre cele peste 40 de modele). Mi-as dori ca masa sa ma astepte semi-pusa, ca la restaurant. Treburile casnice sa nu fie presante, dar sa le fac totusi de placere, macar o ora. Vreau sa fie liniste in casa, dar sa stiu ca afara zumzetul orasului merge inainte (nu-mi plac locurile izolate).
Lista cu dorinte e mai lunga, insa ma opresc aici caci simt cum ma apuca cheful de reamenajare.

Ce inseamna pentru tine “Casa, dulce casa”?